Inteligenţa artificială (AI), cu ajutorul generatoarelor de imagini şi al agenţilor conversaţionali, îi pune la încercare pe artişti şi scriitori, însă oamenii de ştiinţă cred că aceasta ar putea, de asemenea, să revoluţioneze cercetarea şi chiar să ocupe un loc proeminent în lucrările laureaţilor premiului Nobel.
În 2021, omul de ştiinţă japonez Hiroaki Kitano a lansat ceea ce el a numit Nobel Turing Challenge. Acesta a provocat cercetătorii să creeze până în 2050 un „om de ştiinţă AI” capabil să efectueze în mod autonom cercetări demne de premiul Nobel, informează AFP.
Unii cercetători lucrează din greu pentru a crea un astfel de coleg artificial, iar aproximativ o sută de „oameni de ştiinţă roboţi” lucrează deja în ştiinţă, explică Ross D. King, profesor de inteligenţă artificială la Universitatea Chalmers din Suedia.
Specialistul a publicat în 2009 un articol în care a prezentat, împreună cu alţi cercetători, un robot ştiinţific numit „Adam”, prima maşină care a produs descoperiri ştiinţifice în mod autonom.
„Am construit un robot care descoperea noi idei ştiinţifice, le testa şi confirma că sunt corecte”, a declarat King pentru AFP.
Robotul a fost programat să formuleze ipoteze în mod autonom, să conceapă experimente pentru a le testa şi chiar să programeze alţi roboţi de laborator pentru a efectua aceste experimente şi în cele din urmă să înveţe pe baza acestor rezultate.
„Adam” a fost însărcinat să exploreze funcţionarea internă a drojdiei şi a descoperit „funcţii genetice” necunoscute până atunci.
Aceste descoperiri sunt „modeste”, dar „nu triviale” pentru toate acestea, au declarat autorii în lucrarea lor.
Un al doilea robot savant, numit „Eve”, a fost apoi creat pentru a studia medicamentele candidate pentru malarie şi alte boli din zone tropicale.
