Parlamentarii S.O.S. România au depus un proiect de lege care prevede mai multe modificări în ceea ce privește funcționarea Curții Constituționale, printre care introducerea posibilității de a ataca hotărârile CCR cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
”Deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. Hotărârile Curții Constituționale pot fi atacate cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție”, prevede proiectul.
Parlamentarii S.O.S. România propun, de asemenea, modificarea procedurii de numire a judecătorilor CCR, proiectul stipulând recrutarea acestora prin intermediul unei comisii de verificare din cadrul ICCJ.
Trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de președintele României, dintre persoanele care au fost recrutate de Comisia de verificare din cadrul ICCJ, formată din nouă judecători desemnați prin tragere la sorți, potrivit procedurii stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare al acestei instituții’, mai prevede proiectul de act normativ.
Actul normativ propus reglementează și implicarea Parlamentului în regimul răspunderii și revocării membrilor CCR, alături de Avocatul Poporului.
”Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, la cererea Parlamentului României, formulată de către 50 deputați sau 25 senatori, sau la cererea Avocatului Poporului. (…) Mandatul de judecător al Curții Constituționale încetează prin revocarea judecătorilor din funcție, la cererea a două treimi din numărul total al senatorilor și deputaților”, conform proiectului.
Inițiatorii consideră că deciziile cu privire la contestațiile depuse la candidaturile la funcția de președinte al țării și cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii trebuie să revină Autorității Electorale Permanente și nu Curții Constituționale, așa cum prevede în acest moment legislația.
”Vacanța funcției de președinte al României se constată la cererea președintelui uneia dintre Camerele Parlamentului sau a președintelui interimar care exercită atribuțiile președintelui României în perioada cât acesta este suspendat din funcție, precum și a unui număr de 50 de deputați sau 25 de senatori”, mai prevede proiectul.
”Dacă interimatul funcției de președinte al României se datorează imposibilității temporare de a-și exercita atribuțiile, cererea se face de președintele României sau de președintele uneia dintre Camerele Parlamentului, precum și a unui număr de 50 de deputați sau 25 de senatori”, completează actul normativ propus.
Proiectul semnat de 34 de senatori și deputați S.O.S. România este în dezbatere publică la Camera Deputaților până pe data de 30 aprilie, după care va intra în procedura parlamentară.
