Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că declarațiile de avere ale demnitarilor nu trebuie să fie publice integral, ci pot fi „anonimizate” parțial, invocând protecția datelor cu caracter personal. Decizia, venită într-un moment tensionat politic, reprezintă o lovitură dură adusă principiului de bază al unei democrații funcționale: transparența.
Într-un gest care arată tot mai clar ruptura dintre instituțiile statului și interesul public, CCR pare să fi ales, încă o dată, opacitatea în detrimentul controlului democratic. Nu este pentru prima oară când această instituție, compusă în bună parte din foști politicieni sau persoane numite politic, ia decizii controversate în favoarea celor aflați la putere.
În acest context, candidatul la Președinția României, Nicușor Dan, a reacționat dur, afirmând că „decizia CCR este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice”. Mai mult, el a reamintit una dintre propunerile-cheie ale campaniei sale: ca viitorii judecători ai Curții Constituționale să nu mai provină din zona politicului, ci să fie selectați pe criterii profesionale și de integritate.
Judecători politici, decizii politizate
Actuala compoziție a CCR reflectă o problemă veche a sistemului românesc: dependența de numirile politice. Judecători care au trecut prin partide, guverne sau parlament iau acum decizii ce afectează direct drepturile cetățenilor. Secretizarea averilor este doar cel mai recent exemplu al felului în care această structură poate deveni un scut pentru abuzuri și corupție.
Această hotărâre, în plină campanie electorală, ridică întrebări serioase privind legitimitatea și obiectivitatea CCR. Și poate că, așa cum sugerează Nicușor Dan, asistăm la ultimul act al unei Curți Constituționale dominate de partizanat politic – un „cântec de lebădă” înaintea unei necesare reforme.
