Într-un context economic marcat de deficit structural de forță de muncă, opoziția unor politicieni suveraniști față de importul de lucrători din Asia nu este doar lipsită de fundament, ci contraproductivă. România are nevoie urgentă de resursă umană, iar blocarea accesului muncitorilor non-UE înseamnă perpetuarea unei crize care afectează deja sectoare vitale precum sănătatea, IT&C, ingineria și serviciile.
Cristian Popa (BNR): Deficitul de forță de muncă este mai sever decât media UE
Într-o analiză publicată pe LinkedIn, Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR, atrage atenția că România se confruntă cu un deficit de forță de muncă „persistent și mai sever decât media Uniunii Europene”. Cele mai afectate sunt ocupațiile cu competențe elementare, dar lipsa personalului calificat se resimte acut și în domenii strategice.
Citește și România face bani din tranzitul gazului azer către Ucraina, în ciuda propagandei suveraniste
„40% dintre companii consideră lipsa personalului calificat ca fiind o problemă presantă”, subliniază Popa, citând date din cel mai recent Raport asupra Inflației al BNR.
Paradoxul pieței muncii: deficit și rezerve nevalorificate
Deși piața muncii este tensionată, România are una dintre cele mai mici rate de participare a forței de muncă din UE. Tinerii, femeile și minoritatea romă sunt subreprezentați, iar rata NEET (tineri care nu muncesc, nu studiază și nu urmează formare profesională) rămâne ridicată.
Demografia accentuează problema: ponderea persoanelor vârstnice a ajuns la 20% în 2024, iar vârsta mediană a urcat la aproape 44 de ani. Populația totală este proiectată să scadă cu 10% până în 2035, potrivit Eurostat.
Migrația net pozitivă: o corecție de piață necesară
După două decenii de migrație net negativă, România a înregistrat un plus în 2022–2023. În 2023, au fost înregistrați circa 324.000 de imigranți, în principal din Nepal, Sri Lanka, Vietnam și Ucraina. Aceștia acoperă posturi necalificate în construcții, agricultură și servicii, acolo unde lipsa de personal este cronică.
„Ideal era să putem reține muncitorii calificați, susținând productivitatea, însă chiar și așa cum este, migrația net pozitivă este de preferat migrației net negative”, afirmă Popa.
Soluții pe termen lung: educație, incluziune și politici demografice
Raportul BNR propune o serie de măsuri pentru atenuarea crizei forței de muncă:
îmbunătățirea calității educației și formării profesionale
creșterea participării femeilor și tinerilor pe piața muncii
susținerea natalității prin politici sociale
atragerea și integrarea lucrătorilor non-UE
Comisia Europeană recomandă patru piloni de intervenție: echilibrul viață-muncă, valorificarea potențialului tinerilor, îmbătrânirea activă și gestionarea migrației.
