Deputatul PSD Mihai Fifor afirmă că premierul Ilie Bolojan vrea să ”bulverseze” şi administraţia publică locală, după schimbările făcute în Educaţie.
”Premierul rămâne surd la orice analiză serioasă venită de la structurile asociative ale administraţiei sau de la primari cu experienţă uriaşă în gestionarea comunităţilor. În loc să asculte şi să construiască soluţii reale, preferă să-şi satisfacă orgoliul nemăsurat, făcând din disponibilizări «cheia de boltă» a ideii sale de reformă”, susţine el.
”Aşa cum a procedat şi în Educaţie, unde măsurile luate nu numai că nu au avut vreun impact semnifcativ asupra deficitului, dar au creat haos şi tensiuni uriaşe în sistem, premierul Bolojan vrea acum să bulverseze şi administraţia publică locală.
Logica e aceeaşi: sacrificii mari pentru oameni şi comunităţi, beneficii financiare minore pentru stat”, a arătat Mihai Fifor, joi, într-o postare pe Facebook.
Potrivit acestuia, în Educaţie, creşterea normei didactice şi tăierea posturilor auxiliare au generat ”economii contabile minime, de ordinul sutelor de milioane de lei – adică sub 0,4% din deficit – dar, pe termen scurt, au distrus organizarea şcolilor şi au scăzut calitatea actului educaţional”, iar pe termen mediu şi lung ”vor creşte rata abandonului şcolar şi vor adânci probleme uriaşe cu care se confruntă România în plan educaţional”.
Fifor a continuat afirmând că, în administraţia locală, disponibilizarea a 13.000 de angajaţi înseamnă o economie netă de doar 1,15 miliarde lei/an – 0,06% din PIB –, nesemnificativă faţă de deficitul de peste 120 miliarde lei. În schimb, costurile sunt imense: blocaje la eliberarea documentelor, întârzieri la colectarea taxelor, pierderi de fonduri europene şi tensiuni sociale accentuate în prag de iarnă, a susţinut el.
Inflația a urcat la 9,9% în august. Energia electrică și fructele proaspete, cele mai mari scumpiri
De asemenea, el a afirmat că datele comparative arată limpede că România nu are o administraţie ”supradimensionată”, ”aşa cum s-a indus opiniei publice, cu bună ştiinţă, ani la rând”. Din cei aproximativ 8,6 milioane de angajaţi, doar 16–17% lucrează la stat – exact în linie cu media europeană, unde ponderea este de 16–18% (Eurostat). Mai mult, state dezvoltate precum Franţa sau Germania au procente chiar mai mari, iar ţările nordice, considerate modele de eficienţă şi calitate a serviciilor publice, ajung la 25–30% din totalul angajaţilor (OECD). Diferenţa nu o face numărul, ci modul în care administraţia este organizată, digitalizată şi profesionalizată, a adăugat Fifor.
”Întrebarea legitimă în această situaţie este: cui foloseşte această măsură, dacă economia este insignifiantă? Nu bugetului, nu cetăţenilor, nu comunităţilor locale. Nu întâmplător, primari cu foarte mare experienţă, atât în administraţia locală, cât şi în cea centrală, precum Olguţa Vasilescu sau Emil Boc au arătat în repetate rânduri că e o decizie pripită şi greşită, fără baze solide, bazată pe cifre şi situaţii inexacte. Şi, cu toate acestea, premierul rămâne surd la orice analiză serioasă venită de la structurile asociative ale administraţiei sau de la primari cu experienţă uriaşă în gestionarea comunităţilor.
În loc să asculte şi să construiască soluţii reale, preferă să-şi satisfacă orgoliul nemăsurat, făcând din disponibilizări «cheia de boltă» a ideii sale de reformă. Doar că o cheie de boltă, dimensionată greşit, nu susţine construcţia, ci duce la prăbuşirea ei. Oare nimeni nu i-a spus asta premierului? Sau pur şi simplu nu a vrut să audă?”, a susţinut Fifor.
El a subliniat că reforma ”adevărată” şi ”extrem de necesară, urgentă şi mereu amânată”, este reforma administrativ-teritorială.
”Acolo ar trebui să se concentreze premierul, dacă vrea cu adevărat să intre în istorie pe un cal alb – lucru care pare să îi definească existenţa în acest moment, nu pe măsuri cu rezultate insignifiante şi cu costuri sociale şi administrative uriaşe. Una peste alta, un lucru e cert: măsurile de austeritate trebuie să înceteze. Soluţia nu stă în concedieri colective şi în împovărarea populaţiei, ci în reducerea evaziunii fiscale şi în stimularea economiei, printr-un program care să pună accent pe investiţii şi pe creşterea productivităţii. Program prezentat deja public de preşedintele Sorin Grindeanu. Creştem economia, reducem jaful, colectăm şi atunci cresc şi veniturile la buget.
De altfel, premierul a admis public eşecul: ţinta de reducere a deficitului bugetar nu va fi atinsă cu pachetul său de măsuri de austeritate. Majorarea TVA şi a altor taxe nu fac decât să crească inflaţia şi să contracte economia. Alternativa propusă de noi este un sistem fiscal echilibrat, capabil să rezolve problema bugetară fără a genera inflaţie şi să susţină puterea de cumpărare a salariaţilor cu venituri mici”, a mai susţinut Fifor.
