Creşterea cheltuielilor pentru apărare la nivel global determină guvernele să se confrunte cu decizii dificile privind bugetele publice, avertizează Fondul Monetar Internaţional (FMI), care vorbeşte despre reapariţia dilemei economice cunoscute drept ”arme versus bunăstare”, transmite CNBC.
Conceptul descrie compromisurile pe care statele trebuie să le facă atunci când împart resursele între cheltuielile militare şi programele sociale.
În cel mai recent raport ”World Economic Outlook”, FMI arată că aproximativ jumătate dintre statele lumii şi-au majorat bugetele militare, în timp ce vânzările de armament ale celor mai mari companii din industria de apărare s-au dublat în termeni reali în ultimele două decenii.
Potrivit instituţiei, tendinţa este probabil să continue, pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice, ceea ce ridică întrebări serioase despre riscul ca majorarea cheltuielilor militare să reducă fondurile disponibile pentru alte domenii, precum programele sociale.
Analizând experienţa a 164 de state de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, FMI avertizează că perioadele de creştere rapidă a cheltuielilor militare tind să slăbească echilibrele fiscale şi externe ale economiilor şi sunt adesea urmate de creşteri puternice ale datoriei publice şi reduceri semnificative ale cheltuielilor sociale.
Ministrul francez al Finanţelor, Roland Lescure, a recunoscut că dilema dintre cheltuielile pentru apărare şi cele sociale poate genera reacţii negative din partea electoratului înaintea alegerilor prezidenţiale din 2027.
El a subliniat însă că investiţiile în apărare pot produce ”un dividend dublu”, consolidând suveranitatea statelor şi generând locuri de muncă.
”Trebuie să regândim războiul. Dronele şi noile forme de luptă au apărut deja şi trebuie să le abordăm”, a declarat Lescure pentru CNBC, în marja reuniunilor de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale de la Washington.
Oficialul francez a adăugat că nivelul ridicat al cheltuielilor sociale din Franţa rămâne parte esenţială a modelului economic al ţării şi că o strategie industrială legată de apărare ar putea crea locuri de muncă inclusiv în regiuni afectate de globalizare şi transformări tehnologice.
”Dacă nu facem acest lucru, riscăm o reacţie de respingere din partea societăţii. Nu ne dorim asta”, a spus el.
Preşedintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a declarat că finanţarea pentru apărare a devenit o prioritate pentru multe state, în timp ce fondurile pentru dezvoltare externă au scăzut în numeroase ţări dezvoltate.
BNR: Datoria externă totală a României a crescut cu 1,5 miliarde euro
Totuşi, el a menţionat că instituţia a reuşit în 2024 să mobilizeze o sumă record pentru Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA), programul dedicat celor mai sărace state.
