Parlamentul European a votat ridicarea imunității eurodeputatei Diana Șoșoacă, deschizând oficial calea pentru ancheta penală în România. Decizia vine după ce procurorii români au cerut acest lucru, iar Comisia juridică (JURI) a dat deja undă verde fără opoziție.
Nu e o nuanță procedurală și nici o „răzbunare politică”, așa cum încearcă să o prezinte unele voci. Este mecanismul standard prin care imunitatea parlamentară nu devine un paravan pentru fapte penale.
Prin acest vot, instituția europeană transmite un mesaj simplu: mandatul de europarlamentar nu suspendă legea.
Ce urmează: anchetă pe bune, nu discursuri
Ridicarea imunității înseamnă un lucru concret: Diana Șoșoacă poate fi anchetată în România pentru acuzațiile formulate de Parchetul General. Lista nu este deloc minoră. Procurorii vorbesc despre 11 infracțiuni, inclusiv:
- propagandă legionară
- promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război
- negarea sau minimalizarea Holocaustului
- lipsire de libertate în mod ilegal
- ultraj
Cu alte cuvinte, nu vorbim despre „delicte de opinie”, ci despre acuzații care, dacă sunt confirmate, țin de zona penală dură.
Europa vs. teatrul politic de acasă
Reacțiile din Parlamentul European au fost previzibile: susținere pentru statul de drept și pentru independența justiției. Mesajul este în linie cu practica europeană: imunitatea protejează opinia politică, nu faptele penale.
În contrast, în spațiul public românesc, cazul a fost deja transformat într-un nou episod de victimizare politică. Este o strategie familiară: când apar probleme juridice, discursul se mută rapid în zona „sistemul mă vrea eliminat”.
Diferența e că, de data asta, decizia nu aparține unei instituții din România, ușor de atacat retoric, ci întregului Parlament European.
Nu e prima etapă. Dar e cea decisivă
Procedura nu a apărut peste noapte. Cererea a fost transmisă încă din 2025, a trecut prin Comisia juridică și a ajuns în plen abia acum.
Faptul că în JURI nu a existat niciun vot împotrivă spune multe despre consistența dosarului la nivel procedural. Votul final din plen a fost, practic, confirmarea unui proces deja clar conturat.
Ce nu înseamnă acest vot
Ridicarea imunității nu este o condamnare. Este însă momentul în care discursul politic nu mai e suficient pentru a evita răspunsuri concrete în fața legii. De aici înainte, totul se mută acolo unde ar fi trebuit să fie de la început: în anchetă și, eventual, în instanță.
Un test pentru justiția din România
După decizia Parlamentului European, responsabilitatea se mută integral la București.
Dacă dosarul există și acuzațiile sunt solide, trebuie să vedem o anchetă reală, nu tergiversări. Dacă nu, cazul se va dezumfla rapid și va alimenta exact narativul de victimizare pe care îl vedem deja.
Acesta este, de fapt, testul real: nu pentru Diana Șoșoacă, ci pentru capacitatea instituțiilor românești de a duce până la capăt un caz extrem de vizibil. În rest, zgomot va fi mult. Ca de obicei.
