„Absolut toate statisticile arată că suntem un popor sedentar”, spune medicul Radu Țincu, doctor șef de secție la Spitalul Clinic de Urgență din București.
Invitat în direct la Radio Sport Total FM, în Campania numită „De ce nu fac românii sport”, medicul Radu Țincu este de părere că după ce au avut acces la o varietate mare de produse alimentare, din 1989, românii au început să mănânce mult și slab calitativ:
„Absolut toate statisticile arată că suntem un popor sedentar. Sedentarismul este identificat ca un factor de risc pentru multe dintre bolile cronice pe care le dezvoltă persoanele din România, de la bolile metabolice, precum diabetul zaharat, până la bolile cardiovasculare și patologiile osteoarticulare. Acest lucru ne arată că, în România, sedentarismul reprezintă un factor de risc major, iar pe de altă parte, mișcarea și activitatea fizică sunt factori protectori atât pentru sănătatea cardiovasculară, cât și pentru cea osteoarticulară. Consecința directă este scăderea calității vieții. O vedem în fiecare zi: multe persoane de 60-70 de ani din România sunt mult mai limitate fizic comparativ cu persoane de aceeași vârstă din vestul Europei, unde stilul de viață activ schimbă radical capacitatea de efort. Această problemă este specifică democrațiilor tinere și țărilor care au început să aibă un nivel de trai mai ridicat, dar nu suficient de ridicat încât populația să conștientizeze cu adevărat factorii de risc pentru sănătate. Pe scurt, oamenii s-au îmbogățit relativ repede după Revoluție, însă această îmbunătățire a nivelului de trai nu a fost însoțită de o schimbare a concepțiilor despre stilul de viață. Principalul efect al acestei «îmbogățiri» a fost creșterea cantității de mâncare cumpărate. Această creștere a dus la o explozie a obezității. Desigur, obezitatea nu este doar o problemă a României. O vedem și în alte țări, precum Statele Unite, unde consumul ridicat de fast-food și junk food aduce un aport caloric și lipidic foarte mare. În România însă, în primii 20-25 de ani după Revoluție, oamenii au cumpărat mâncare de proastă calitate și în cantități calorice excesive, ceea ce a contribuit la creșterea obezității. Totuși, în ultimii ani, dacă ne uităm la generația tânără: 15–30 de ani, observăm o creștere constantă a numărului celor care fac activități fizice. Tinerii sunt mai informați, mai conștienți de riscurile sedentarismului și încep să adopte un stil de viață active”.
„Oamenii se trezesc abia când devin pacienți”
„Problema este că, de multe ori, oamenii se trezesc abia când devin pacienți. Sigur, niciodată nu este «prea târziu», dar ideal este ca sportul și activitatea fizică să fie folosite pentru prevenirea bolilor cronice, nu doar pentru gestionarea lor. Dacă vreți, vina este împărțită între populație și autorități. Autoritățile nu au creat, prin politici publice, infrastructura necesară pentru a facilita activitatea fizică. Vedem în București și în marile orașe piste de biciclete, dar ele sunt întrerupte. Poți merge cu bicicleta doar până la un punct, apoi pista se oprește brusc. La fel și traseele de alergare, sunt doar în anumite zone. Numărul parcurilor și al grădinilor publice s-a redus, iar zonele verzi sunt insuficiente. Autoritățile nu au înțeles încă importanța sportului pentru sănătatea comunității. Este nevoie de politici care să ofere oamenilor posibilitatea reală de a face mișcare. De exemplu, bazinele de înot sunt aproape inexistente în multe orașe de provincie. Cum să faci înot dacă cel mai apropiat bazin este la 50-100 km distanță? Aici este o responsabilitate clară a autorităților, care în ultimii 35 de ani au neglijat sportul comunitar. Dacă mergeți în orice țară europeană, de exemplu în Olanda sau în țările nordice, veți vedea că aproape 70% din populație circulă cu bicicleta. Acest lucru este posibil pentru că autoritățile au pus la dispoziție infrastructura necesară.”
Dr. Radu Țincu este medic primar anestezie și terapie intensivă, șef al secției ATI-II Toxicologie la Spitalul Clinic de Urgență București, șef Disciplină Toxicologie Clinică, Departamentul 14 – Ortopedie ATI, la UMF „Carol Davila” din București.
Ascultați interviul integral pe site-ul www.sptfm.ro, sau prin aplicația de mai jos:
