Siguranța percepută în trafic atinge un nivel record în România. Totuși, viteza, telefonul și neatenția rămân principalele riscuri

66% dintre șoferi spun că se simt în siguranță în trafic

Stefan Alexiu

Percepția siguranței rutiere în România a ajuns la cel mai ridicat nivel măsurat în ultimii aproape 20 de ani. Potrivit studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2026”, realizat de Cult Research în parteneriat cu Poliția Română și susținut de Ursus Breweries, 66% dintre șoferii români declară că se simt în siguranță în trafic.

Procentul este cu nouă puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în 2022, când doar 57% dintre conducătorii auto aveau aceeași percepție.

Autorii studiului asociază această evoluție cu intensificarea măsurilor de monitorizare și control, inclusiv prin introducerea sistemului e-SIGUR, dar și cu programele de educație rutieră și modernizarea infrastructurii.

Camerele de monitorizare sunt susținute de majoritatea șoferilor

Datele cercetării arată că 94% dintre șoferi susțin instalarea camerelor fixe pentru monitorizarea traficului, iar peste 80% consideră că legislația rutieră ar trebui aplicată mai ferm.

- Publicitate -

Cu toate acestea, unul din trei șoferi afirmă că se simte în continuare nesigur în trafic. Principalele motive invocate sunt comportamentele riscante ale altor participanți la trafic, manevrele periculoase și problemele de infrastructură.

Telefonul la volan și neatenția, printre cele mai frecvente comportamente de risc

Deși studiul indică o reducere a unor comportamente precum depășirea vitezei sau agresivitatea în trafic, apar noi vulnerabilități.

Potrivit datelor, 31% dintre șoferi recunosc că vorbesc la telefon fără sistem hands-free în timpul condusului, iar 12% spun că accesează rețelele sociale la volan.

Consumul de alimente în timpul condusului și alte forme de neatenție sunt considerate printre cele mai frecvente comportamente care afectează siguranța rutieră.

În ceea ce privește viteza, 20% dintre șoferi admit că depășesc frecvent limitele legale între localități, justificând acest comportament prin grabă sau necesitatea de a ține pasul cu traficul.

- Publicitate -

Alcoolul la volan: peste jumătate dintre șoferi spun că nicio cantitate nu este sigură

Studiul relevă o creștere a gradului de conștientizare privind riscurile asociate consumului de alcool înainte de conducere.

Peste 50% dintre șoferii români consideră că nicio cantitate de alcool nu este sigură înainte de a urca la volan. Totuși, există încă percepții care contrazic recomandările specialiștilor.

Astfel, 23% dintre respondenți consideră acceptabil consumul unei beri înainte de a conduce, 19% spun același lucru despre un pahar de vin, iar 8% cred că o cantitate mică de băuturi spirtoase nu reprezintă un risc.

Vezi și Accident feroviar în Bușteni: Tren cu peste 400 de pasageri a lovit un camion. Trafic blocat și întârzieri semnificative

Fenomenul „flash-urilor” continuă să fie larg răspândit

Un alt rezultat al cercetării evidențiază persistența unor practici tolerate social, dar care pot afecta eficiența controalelor rutiere.

Potrivit studiului, 51% dintre șoferi spun că semnalizează prezența echipajelor de poliție prin flash-uri, iar 22% folosesc aplicații de navigație pentru a evita zonele unde sunt efectuate controale.

Deși aceste gesturi sunt adesea percepute drept acte de solidaritate între șoferi, doar 32% dintre respondenți le consideră periculoase.

Diferență între percepția asupra traficului și propriul comportament

Autorii cercetării remarcă existența unei discrepanțe între modul în care șoferii percep riscurile și propria conduită.

Aproape o treime dintre conducătorii auto se declară victime frecvente ale agresivității în trafic, însă doar 12% recunosc că manifestă ei înșiși comportamente agresive.

Potrivit cercetătorilor, acest lucru sugerează că mulți participanți la trafic tind să identifice pericolele mai degrabă în comportamentul celorlalți decât în propriile acțiuni.

Studiul a fost realizat în perioada 24 martie – 10 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.200 de șoferi activi din România și face parte dintr-o serie de cercetări desfășurate o dată la patru ani, începând din 2008.

Distribuie articol:
Informateca