Brain fog, oboseală mentală, insomnie, dificultăți de concentrare și senzația că nu mai faci față ritmului de lucru. Pentru mulți tineri profesioniști și angajați din mediul corporate, acestea au devenit simptome aproape obișnuite.
Dar ce se întâmplă, de fapt, în creier atunci când stresul devine permanent?
Potrivit Dianei Palotaș, specialist în neuroștiință aplicată, fondator și CEO al NEUROS Europe, aceste stări nu sunt doar percepții subiective. Activitatea cerebrală poate fi măsurată și analizată prin tehnologii precum brain mapping-ul (QEEG), care încearcă să identifice tipare asociate stresului, anxietății, insomniei sau epuizării mentale.
Diana Palotaș este una dintre figurile centrale ale Brain Event 2026, eveniment dedicat sănătății creierului și longevității, organizat la București și axat pe noile tehnologii de evaluare și optimizare a funcționării cerebrale.
Cum arată stresul cronic pe o hartă cerebrală
Într-un interviu acordat Informateca, Diana Palotaș explică faptul că stresul cronic poate fi observat și prin modificări ale activității electrice cerebrale.
Vezi și Poate fi „citită” starea creierului? Ce este brain mapping-ul prezentat la Brain Event 2026
„Din perspectiva neuroștiinței, stresul cronic nu este doar o stare psihologică, ci o modificare măsurabilă a modului în care funcționează creierul.”
Potrivit acesteia, la unele persoane expuse constant la presiune, termene limită și lipsă de recuperare, evaluările funcționale pot evidenția o creștere a activității în benzile beta și high beta, asociate cu hiperactivarea și vigilența crescută.
„Pe o hartă cerebrală (QEEG), acest lucru poate sugera un creier care funcționează permanent cu accelerația apăsată.”
Rezultatul este o stare continuă de alertă și supravigilență, care consumă resurse importante ale organismului.
În timp, pot apărea dificultăți de concentrare, probleme de memorie și ceea ce mulți angajați descriu simplu drept „brain fog”.
De ce cafeaua și energizantele nu rezolvă problema
Atunci când concentrarea scade, mulți profesioniști încearcă să compenseze prin consum crescut de cafea sau băuturi energizante.
Diana Palotaș consideră că aceasta este una dintre cele mai frecvente capcane.
„Problema este că acestea nu rezolvă cauza, ci doar maschează temporar simptomele.”
Ea explică faptul că stimulenții cresc temporar nivelul de adrenalină și cortizol, însă nu elimină cauza oboselii mentale.
„Dacă un creier este deja blocat într-o stare de hiperactivare și alertă, stimulenții pot accentua anxietatea, iritabilitatea și dificultățile de somn.”
În schimb, tehnologiile de neuromodulare și neurofeedback urmăresc o abordare diferită.
Acestea oferă informații în timp real despre activitatea cerebrală și încearcă să ajute creierul să își optimizeze propriile mecanisme de autoreglare. Potrivit organizatorilor Brain Event 2026, astfel de tehnologii sunt utilizate pentru identificarea și antrenarea unor tipare asociate atenției și concentrării.
Somnul, cea mai importantă „superputere biologică”
Una dintre cele mai mari probleme raportate de persoanele care lucrează în medii competitive este lipsa somnului.
„Somnul este probabil cea mai importantă superputere biologică pe care o avem”, spune Diana Palotaș.
Ea explică faptul că în timpul somnului profund au loc procese esențiale de refacere neurologică și consolidare a memoriei.
La persoanele cu insomnie, creierul întâmpină dificultăți în trecerea de la starea de alertă la cea de relaxare.
„Creierul rămâne activ pe frecvențe rapide chiar și atunci când corpul este obosit.”
Potrivit specialistului, intervenții precum neurofeedback-ul, fotobiomodularea și optimizarea stilului de viață pot susține restabilirea unui echilibru funcțional și îmbunătățirea capacității de autoreglare.
De ce mișcarea este un medicament pentru creier
După o zi de muncă intensă, mulți oameni aleg odihna pasivă. Totuși, Diana Palotaș spune că tocmai creierul suprasolicitat are nevoie de mișcare.
Vezi și Sunătoarea: Remediul pentru depresie. Ce beneficii și contraindicații are această plantă
„Activitatea fizică stimulează producția de endorfine, serotonină, dopamină și factori neurotrofici implicați în neuroplasticitate și sănătatea cerebrală.”
Mișcarea contribuie și la reducerea efectelor expunerii cronice la cortizol, hormonul asociat stresului. „Mișcarea reprezintă una dintre cele mai eficiente metode naturale de reglare a sistemului nervos.”
Specialistul afirmă că inclusiv rutine moderate de activitate fizică pot produce îmbunătățiri observabile în ceea ce privește concentrarea, starea de spirit și calitatea somnului.
Legătura dintre intestin și performanța mentală
Un alt aspect despre care se vorbește tot mai mult în neuroștiințe este relația dintre creier și microbiomul intestinal.
„Creierul și intestinul comunică permanent prin ceea ce numim axa intestin-creier.”
Potrivit Dianei Palotaș, microbiomul influențează producția unor neurotransmițători implicați în dispoziție, atenție și rezistență la stres.
Alimentația bogată în produse ultraprocesate, zahăr și carbohidrați rafinați poate afecta inclusiv funcționarea cerebrală.
„Mulți corporatiști observă fluctuații importante de energie și concentrare pe parcursul zilei fără să realizeze că acestea sunt influențate și de ceea ce mănâncă.”
În cadrul NEUROS sunt utilizate și tehnologii de fotobiomodulare destinate stimulării nervului vag, cu scopul susținerii reglării axei creier-intestin și a funcționării sistemului nervos autonom.
Trei obiceiuri simple pentru prevenirea burnout-ului
Dincolo de tehnologie și intervențiile specializate, Diana Palotaș consideră că prevenirea burnout-ului începe cu obiceiuri simple.
Primul este somnul regulat.
„Somnul reprezintă fundația tuturor funcțiilor cognitive, emoționale și fiziologice.”
Al doilea este expunerea la lumină naturală și activitatea fizică dimineața.
Al treilea este crearea unor momente reale de deconectare.
„Creierul nu este proiectat pentru alertă continuă.”
Timpul petrecut în natură, pauzele autentice și conexiunile sociale sunt, în opinia sa, mecanisme biologice de recuperare, nu simple activități recreative.
Tehnologia încearcă să transforme simptomele în date măsurabile
Interesul pentru tehnologii precum brain mapping-ul vine din dorința de a înțelege mai bine simptome greu de cuantificat, precum oboseala mentală, anxietatea, insomnia sau dificultățile de concentrare.
Brain mapping-ul utilizează electroencefalografia cantitativă (QEEG) pentru a analiza activitatea electrică a creierului și pentru a identifica anumite tipare funcționale. Potrivit organizatorilor Brain Event 2026, aceste date pot contribui la dezvoltarea unor programe personalizate de antrenare cognitivă și neurofeedback.
Pentru tot mai mulți profesioniști care lucrează sub presiune constantă, întrebarea nu mai este doar cum să fie mai productivi, ci și cum să își protejeze sănătatea creierului pe termen lung.
