În timp ce reprezentanții Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite încearcă să reia negocierile pentru încheierea războiului, atacurile asupra infrastructurii energetice continuă. Ucraina a lovit rafinăria Kirishi, a doua ca mărime din Rusia, iar Rosneft și autoritățile regionale au introdus noi limite la vânzarea carburanților.
Rusia se confruntă din nou cu probleme de aprovizionare cu benzină în mai multe regiuni, după ce Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere. Loviturile au vizat cel puțin opt rafinării importante în ultimele două săptămâni, iar cel mai recent atac a provocat un incendiu la Kirishi, a doua cea mai mare rafinărie din Rusia.
În acest context, Rosneft a introdus limite pentru cantitățile de combustibil vândute la stațiile sale din mai multe regiuni, în timp ce reprezentanții Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite se întâlnesc marți și miercuri la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, pentru o nouă rundă de negocieri privind încheierea războiului.
Concomitența dintre ofensiva asupra infrastructurii energetice și reluarea discuțiilor diplomatice arată cât de departe sunt încă cele două părți de o încetare reală a ostilităților.
Rosneft limitează vânzările de benzină în mai multe regiuni din Rusia
Potrivit Reuters, restricțiile au reapărut în cel puțin șase regiuni rusești, după ce atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au redus capacitatea de producție și au amplificat presiunea asupra aprovizionării interne.
Rosneft a limitat vânzările de combustibil la stațiile sale din mai multe zone. În orașe, șoferii pot cumpăra cel mult 30 de litri de benzină per tranzacție, iar pe autostrăzi limita ajunge la 50 de litri. Măsuri similare au fost anunțate în Karelia, Buriatia, regiunea Zabaikalski și regiunile Novosibirsk, Arhanghelsk și Penza.
În Karelia, autoritățile au introdus și restricții pentru achizițiile de combustibil în recipiente, suspendând complet acest tip de vânzare.
Problemele nu sunt noi. Rusia a mai trecut prin episoade de raționalizare a carburanților, pe fondul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor și al dificultăților de repornire a instalațiilor afectate. Noua serie de lovituri pune din nou sub presiune piața internă, într-un moment în care Moscova încearcă să-și mențină capacitatea de export și să susțină necesarul energetic al economiei și al armatei.
Reuters notează că atacurile au afectat cel puțin opt rafinării importante în ultimele două săptămâni, iar revenirea problemelor de aprovizionare ridică semne de întrebare asupra capacității Rusiei de a asigura simultan consumul intern și livrările externe.
Kirishi, a doua rafinărie a Rusiei, lovită de drone ucrainene
Cel mai recent atac important a vizat complexul Kirishinefteorgsintez (KINEF), din regiunea Leningrad, în apropiere de Sankt Petersburg.
Atacul cu drone din noaptea de duminică spre luni, 9 noiembrie, a provocat un incendiu la instalația petrolieră. Guvernatorul regiunii, Alexander Drozdenko, a anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat numeroase drone, dar resturile uneia dintre acestea au provocat pagube și au dus la moartea unei femei.
Potrivit informațiilor publicate de ABC News și Euronews, trei unități principale de procesare ale rafinăriei au fost avariate.
Kirishi este a doua cea mai mare rafinărie din Rusia, după complexul Omsk, și este deținută de grupul Surgutneftegaz. Instalația procesează aproximativ 18 milioane de tone de țiței anual, echivalentul a circa 7% din capacitatea totală de rafinare a Rusiei.
Importanța sa depășește producția de benzină și motorină. Complexul produce și kerosen pentru aviație, păcură, bitum și produse petrochimice, fiind un furnizor important pentru infrastructura energetică din nord-vestul Rusiei, inclusiv pentru aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg.
VEZI ȘI Zelenski: Succesele Ucrainei pe câmpul de luptă consolidează poziţia în negocieri
Ucraina a extins în ultimii ani raza atacurilor cu drone, vizând instalații petroliere aflate la sute și chiar peste o mie de kilometri de teritoriul său. Potrivit ABC News, aproape 30 de rafinării rusești au fost afectate de atacurile ucrainene de la începutul invaziei la scară largă.
Armistițiul energetic anunțat de Trump nu a rezistat
Noua intensificare a atacurilor vine după eșecul armistițiului energetic anunțat de Donald Trump în octombrie.
După o perioadă în care loviturile asupra rafinăriilor rusești s-au redus, atacurile ucrainene au fost reluate la 30 octombrie. În paralel, Rusia a continuat să lovească infrastructura energetică ucraineană, inclusiv rețeaua electrică.
Reuters arată că ofensiva ucraineană asupra rafinăriilor afectează capacitatea Rusiei de a produce benzină și motorină, dar și posibilitatea de a menține exporturile de produse petroliere.
Presiunea este relevantă și în contextul discuțiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin privind exporturile de motorină rusească spre piețele internaționale și Statele Unite.
Pentru Moscova, infrastructura petrolieră are o importanță strategică dublă: asigură combustibilul necesar economiei și armatei, dar generează și venituri esențiale pentru finanțarea statului și a efortului de război.
În același timp, Rusia și-a intensificat atacurile asupra sistemului energetic ucrainean, încercând să afecteze alimentarea cu electricitate înaintea sezonului rece.
Negocierile de la Abu Dhabi, între garanții de securitate și revendicări teritoriale
Marți, 10 noiembrie, reprezentanții Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite au început o nouă rundă de negocieri la Abu Dhabi. Este prima întâlnire trilaterală de acest fel din februarie, după o pauză de aproximativ nouă luni în procesul diplomatic mediat de Washington.
Discuțiile sunt programate pentru două zile și sunt conduse de reprezentanți cu atribuții importante în administrațiile celor trei țări.
Delegația americană îi include pe Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump. Rusia este reprezentată de Vladimir Medinski, consilier al lui Vladimir Putin, în timp ce delegația ucraineană este condusă de Rustem Umerov, șeful serviciului de informații externe al Ucrainei.
Înaintea întâlnirii trilaterale, delegația ucraineană a avut discuții cu reprezentanții Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene. Kievul a anunțat că urmărește coordonarea pozițiilor cu partenerii europeni înaintea discuțiilor cu Washingtonul și Moscova.
Participarea europenilor rămâne însă un subiect sensibil. Moscova insistă ca negocierile propriu-zise să se desfășoare în format trilateral, fără reprezentanți europeni la masa discuțiilor. În schimb, statele europene vor să participe la stabilirea viitorului cadru de securitate al continentului, considerând că nu pot fi luate decizii care le afectează direct securitatea fără implicarea lor.
Reuters relatează că Donald Trump a sugerat posibilitatea unui acord mai amplu, care să depășească problema Ucrainei și să includă securitatea europeană.
New York Times scria înaintea începerii negocierilor că discuțiile se vor concentra în principal asupra garanțiilor de securitate care ar putea împiedica reluarea războiului după o eventuală încetare a focului. Disputa teritorială, care a blocat până acum procesul diplomatic, ar putea să nu fie tema centrală a acestei runde.
Rămâne însă o diferență majoră de poziție între cele două părți. Vladimir Putin continuă să solicite retragerea trupelor ucrainene din întregul Donbas, inclusiv din zone pe care Rusia nu le controlează militar. Volodimir Zelenski respinge cedarea teritoriilor apărate de armata ucraineană și cere garanții de securitate credibile pentru a preveni o nouă invazie.
Presiunea energetică și negocierile diplomatice se desfășoară în paralel
Atacurile asupra rafinăriilor rusești și loviturile asupra rețelei electrice ucrainene arată că niciuna dintre părți nu a renunțat la folosirea infrastructurii energetice ca instrument de presiune.
Pentru Ucraina, lovirea rafinăriilor urmărește reducerea capacității Rusiei de a produce combustibil și de a obține venituri din exporturile energetice. Pentru Moscova, atacurile asupra centralelor și rețelelor electrice ucrainene urmăresc slăbirea economiei și creșterea presiunii asupra populației în pragul iernii.
În aceste condiții, negocierile de la Abu Dhabi se desfășoară într-un moment în care ambele economii sunt supuse unei presiuni considerabile, iar infrastructura energetică rămâne una dintre principalele ținte ale războiului.
Deși Washingtonul încearcă să obțină un acord mai amplu, diferențele privind teritoriile, garanțiile de securitate și viitorul relației dintre Rusia și Europa rămân considerabile. Iar revenirea restricțiilor la carburanți în Rusia arată că efectele războiului continuă să se resimtă și în interiorul economiei ruse, chiar în timp ce liderii încearcă să găsească o ieșire diplomatică.
