Ordonanţa privind graţierea unor pedepse cu scopul de a reduce aglomeraţia din penitenciare a scos duminică în stradă zeci de mii de români, însă, dincolo de ce reproşează protestatarii guvernului PSD, situaţia este dramatică în spatele gratiilor, scrie EVZ.ro
În penitenciare supra-aglomeraţia este într-adevăr în imensă în raport cu standardele CEDO. Printre altele, standardele CEDO prevad un spatiu minim de 4 mp pentru fiecare persoană aflată în penitenciare.
Aplicând acest standard, România are un deficit de 9.556 locuri de detenţie. Nerespectarea acestui standard în penitenciare, dar si a altora care ţin de conditţile materiale de detenţie sau tratamentul aplicat detinutilor a condus la condamnarea în repetate rânduri a statului român la CEDO (32 hotărâri în 2013, 29 hotărâri in 2014, 75 hotărâri in 2015).
Numai in 2015 despăgubirile acordate de CEDO au fost de 459.275 euro. Ceea ce face din aceasta problemă o urgenţă este faptul ca actualmente pe rolul Curţii se afla peste 500 de cauze si este din ce in ce mai evident ca problema supra-aglomerarii si a conditiilor precare de detentie este una sistemica ce reclama o decizie pilot ce poate obliga Romania la masuri extrem de radicale si costisitoare. Multe dintre observatiile Curtii au fost confirmate si de catre CPT (Comitetul pentru prevenirea torturii).
În 2014 serviciile de probaţiune supravegheau un număr de cca. 25.000 infractori, iar in 2016 acest număr a ajuns la 60.000 de infractori. Aceasta crestere exponentială a numarului persoanelor supravegheate in 2 ani (cu cca. 35.000 persoane) a fost insotita de o reducere de cca. 2.500 de detinuti.
Potrivit Prison Brief, Romania avea in 2016 un numar de 140 de deţinuţi la 100.000 locuitori. Media europeană este undeva în jurul cifrei de 125 de deţinuţi la 100.000 de locuitori.
Potrivit European Sourcebook of Criminal Justice, durata medie a pedepselor privative de libertate in 2015 in Europa era de 9 luni. Probabil ca nu s-a modificat cu mult nici astazi. Romania nu o calculeaza oficial (asa cum nu calculeaza nici rata de recidiva dupa inchisoare si multi alti indicatori indispensabili pentru a fundamenta o politica penala rationala). După nişte estimări interne ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor durata medie a pedepsei cu închisoarea in România era in 2016 de 7 ani.
Această durată excesiva a pedepsei medii face ca stocul de detinuti sa fie extrem de mare, iar rulajul sa fie mic, ceea ce contribuie la supra-aglomerarea penitenciarelor. Numarul celor care muncesc este destul de redus. In 2015, numai 8.462 detinuti au ‘iesit la munca’, din care numai 3.255 detinuti au iesit la munca platita, se arată într-o analiză publicată de Prof. univ. dr. Ioan Durnescu Universitatea din Bucuresti pe Hotnews.
SURSA: EVZ.ro şi HotNews.ro
