În stilu său deja consacrat la nivel național, ministrul Agriculturii, Petre Daea a propus ca oaia, care „este o statuie vie”, să fie brandul turistic al României.
Mai puțin poetic, premierul Sorin Grindeanu nu crede că este posibil ca până în 2020 să dăm frunza pe oaie: „Nu poate să fie brandul turistic al României, pentru că până în 2020, (…) pe fonduri europene, când s-au făcut această siglă și acest brand, e o frunză. Discutabilă și alegerea din urmă cu câțiva ani (…) Am discutat cu domnul ministru Dobre de mai multe ori azi să văd despre ce e vorba, n-am văzut neapărat declarația domnului Daea, care nu e la Turism, e la Agricultură. Sigur, agricultura are legătura cu oaia. Dar ceea ce a fost important a fost clarificarea pe care i-am cerut-o domnului ministru Dobre legat de acest subiect. Discuția pe care a avut-o în acel comitet de promovare a României, nu de schimbare a siglei sau a frunzei, ca să fiu mai clar, ci de promovare a României și prin promovarea unor lucruri foarte cunoscute, cum ar fi Dracula, Miorița și așa mai departe. De aici și până la schimbarea siglei, eu zic că e cale lungă și am văzut că domnul ministru Dobre a clarificat într-o declarație acest subiect”.
Ministrul Turismului, Mircea-Titus Dobre a declarat că nu intenționează schimbarea brandului de țară, menționând că a propus folosirea unor simboluri naționale, precum Miorița, în materiale de promovare turistică: „Am venit cu o idee, să ne folosim de simboluri naționale cum este Miorița, să ne folosim de legendele României pe care le avem din trecut, în așa fel încât să facem o altfel de promovare față de modul în care s-a făcut în ultimii 27 de ani sau poate că nu s-a făcut în ultimii 27 de ani. Să schimbăm puțin strategia și eu am lansat o idee principială, că de aceea este comitet consultativ în Turism, să ne consultăm. Bineînțeles că cineva de acolo a luat în bășcălie și a trebuit să înceapă să fie de rea-credință și să analizeze altfel această discuție”
Dobre a precizat că brandul de țară nu se poate schimba până în 2020, deoarece ar însemna să se înapoieze Comisiei Europene suma de 850.000 euro.
