Dispeceratul Energetic Naţional se aşteaptă ca în această iarnă să avem o situaţie similară cu cea de iarna trecută, când au existat consumuri-record de electricitate şi de gaze naturale, ca urmare a temperaturilor extrem de scăzute (minus 15-20 de grade) înregistrate pentru o perioadă de 7-10 zile, potrivit proiectului privind Programul energetic pentru iarna 2017 – 2018, elaborat de Ministerul Energiei.
„Pentru vârfurile de sarcină previzionate pentru iarna 2017-2018, Dispecerul Energetic Naţional a realizat balanţa producţie — consum în care a fost luat în considerare un scenariu plecând de la următoarele ipoteze: înregistrarea unei perioade de 7-10 zile geroase, cu temperaturi de minus 15 — 20 grade C); structura producţiei la vârful de seară fără aportul centralelor eoliene şi fotovoltaice (limitări naturale sau dictate de protecţii tehnologice), cu reduceri de putere, până la opriri, ale centralelor pe gaze naturale (presiuni mici în reţeaua de transport gaze naturale); la vârful de consum, valoarea medie maximă orară considerată este de 9.750 MW (identic cu cea înregistrată în ianuarie 2017. Valoarea maximă instantanee a fost de 9.991 MW)”, se arată în textul Programului de iarnă.
În ceea ce priveşte energia electrică, a fost analizată o perioadă de 6 luni, respectiv de la 1 octombrie 2017 la 31 martie 2018, pentru care Comisia Naţională de Prognoză a prevăzut o creştere a consumului mediu cu 2,4%, iar Dispecerul Energetic Naţional a prevăzut o creştere a acestuia cu 1,2% faţă de realizările perioadei similare 2016 — 2017.
„Ţinând cont de evoluţia consumului de energie electrică din perioada 1 ianuarie — 1 septembrie a.c., de inexistenţa unor semnale privind apariţia de noi agenţi economici cu consum relevant de energie electrică, de scenariul DEN (Dispeceratul Energetic Naţional — n.r.) care ia în considerare o corecţie a influenţei temperaturilor medii lunare mai scăzute cu 1-2 grade C, estimarea de creştere medie a consumului luat în calcul pentru perioada 15 noiembrie 2017 — 15 martie 2018 este de 1,1% faţă de realizările perioadei similare aferente Programului de iarnă anterior”, potrivit documentului.
Astfel, cantităţile de combustibili prevăzute în balanţa de combustibili au fost estimate pentru a face faţă unei creşteri medii faţă de anul trecut de până la 1,1% a consumului de energie electrică, în condiţiile unei prognoze hidrologice rezervate, precum şi în condiţiile în care centralele termoelectrice, ce funcţionează pe lignit, vor fi aprovizionate din timp cu cantităţile prevăzute.
„Pentru a realiza stocurile de lignit, cel puţin la nivelul valorilor prevăzute în prezentul program de iarnă, este necesar ca toate exploatările şi depozitele de cărbune aferente, inclusiv depozitul U.M.C. Roşia, din cadrul C.E. Oltenia, să fie funcţionale, şi, de asemenea, transportul pe calea ferată între cariere şi centrale să se desfăşoare în mod corespunzător”, se mai arată în proiect.
Iarna trecută, consumul ţării de electricitate şi gaze naturale a ajuns la recorduri istorice, după ce temperaturile au coborât foarte mult la începutul lunii ianuarie, iar gerul a ţinut câteva săptămâni, cu temperaturi frecvente de minus 15-20 de grade.
Tot în perioada ianuarie-februarie, preţul energiei s-a dublat pe bursă, ceea ce a dus în final la o scumpire a electricităţii pentru populaţie cu 8% de la 1 iulie 2017.
