A plecat la Berlin să studieze teatrologia și filmologia, dar după șase ani a revenit în București unde s-a hotărât să dea naștere unui proiect de suflet, cu Miez dulce și pufos, pe care îl dezvoltă cu multă pasiune de peste un an. Cine este Andreea Carețu și cum a apărut brutăria artizanală Miez? Un interviu despre ce înseamnă să deschizi o afacere în România și despre munca și pasiunea care au hrănit acest vis devenit realitate.
Cum a început povestea? Am început să fiu curioasă în legătură cu prepararea mâncării în adolescență. Cu timpul interesul meu a tot crescut, am ajuns să citesc tot mai mult, să gătesc cu tot mai mare plăcere. Chestiunea a căpătat o greutate mai mare pentru mine o dată cu descoperirea unei anume nișe de autoare de cărți de bucate. Paula Wolfert și Aglaia Kremezi, mai apoi și altele sau alții m-au împins înspre un alt fel de gătit, ancorat în tradiție, colorat de specificul local și în ton cu anotimpurile.
Dintr-una într-alta am ajuns și la pâinea artizanală, la metoda dospirii lente cu maia naturală, care începea să câștige tot mai multă popularitate în lume. O dată ce am gustat prima mea pâine dospită în felul acesta, am simțit că aș putea aduce pasiunea mea pentru gătit în prim plan, că aș putea ca în timp să ajung să pregătesc un produs deosebit. Încet încet am început să cizelez ideea unei afaceri, a unei mici brutării artizanale centrată pe pâinea de foarte bună calitate. Dar pe vremea aceea locuiam încă la Berlin și mi-a mai luat vreun an să pot aranja lucrurile astfel încât să mă pot întoarce la București.
În 2013 m-am întors acasă (după șase ani de străinătate) cu ideea acestui proiect, dar a mai durat destul de mult să mă clarific și să-mi adun curajul pentru a-mi pune ideea în aplicare. Cu susținerea familiei mele am reușit să îmi amenajez pe proprietatea unei mătuși de-ale mele, în locul unui vechi garaj, un mic atelier care conținea minimul necesar pentru a începe producția: o vatră mică electrică, două mese, o chiuvetă, două rastele și un dulap frigorific. 
În toamna lui 2015 și până prin vara lui 2016 am participat la târguri la Muzeul Țăranului. În această perioadă am tot testat produse noi și am îmbunătățit gradual calitatea pâinii. Această experiență mi-a dat încrederea că aș putea duce povestea mai departe. Am făcut planuri peste planuri, iar într-un final, am reușit să deschid în decembrie 2016 brutăria din Piața Amzei.
Ce rețete folosești? Pe partea de patiserie cea mai mare inspirație mi-am luat-o din cărțile autoarelor menționate mai sus, pe partea de pâine sunt alți autori, printre care Chad Robertson, cu a lui ”Tartine”, m-a influențat cel mai mult. O altă sursă de inspirație este Instagram-ul. Urmăresc brutari artizani din multe colțuri ale lumii, ale căror produse sunt un reper pentru mine. De multe ori pornesc de la o rețetă dintr-o carte, uneori de pe vreun blog. Anumite rețete funcționează perfect așa cum le preiau, cel mai adesea însă simt nevoia să mai schimb câte ceva până ajung să fiu mulțumită.
Citește și: UE impune noi reguli pentru certificarea şi controlul produselor alimentare bio
În general încerc să mă folosesc pe cât de mult de ingrediente de sezon și de cât mai bună calitate. Tânjesc ca în timp să găsesc tot mai mulți furnizori locali, mai ales de fructe și legume. Visul cel mai mare în acest sens ar fi să apară un furnizor local de făină de calitate. Momentan folosim făină albă și de secară ungurească, făină integrală de grâu austriacă și făină de grâu dur italienească, pentru că nu am găsit din păcate făinuri locale comparabile.
Cum se păstrează pâinea? La țară pâinea se învelea într-un șervet gros, ceea ce ajuta la păstrarea unui miez moale, chiar dacă coaja se mai întărea. Pentru mine metoda ideală pentru păstrarea pâinii noastre este învelirea într-o pânză sau în hârtie și apoi într-o pungă de plastic desfăcută.
Ai în plan să te extinzi? Nu exclud ca la un moment dat să ne mutăm într-o locație mai mare. Mai avem însă ceva drum de parcurs până să ajungem să ne punem această problemă.
Cum a mers 2017? Vânzările noastre au tot crescut de la lună la lună, dar primul a fost greu. Minusurile realizate în primele luni de existență au fost acoperite abia se sfârșitul anului trecut. Abia din primăvara lui 2018 firma a început să producă un foarte mic profit, chiar dacă față de decembrie 2016, în martie 2018 vânzările noastre s-au triplat. Creșterea producției a însemnat înainte de orice mărirea echipei. Cheltuielile noastre cele mai mari sunt cu salariile, abia apoi urmează chiria, ingredientele și celelalte facturi. Dar asta înseamnă până la urmă să produci artizanal.
Care este cel mai bine vândut produs? Momentan pâinea însumează cam 40-45%, iar patiseria 55-60% din încasări. Pâinea este cu siguranță cea care atrage lumea la noi în magazin, dar o dată intrați, cei mai mulți clienți sunt tentați să încerce și alte produse.
Ce fel de cumpărători vă trec pragul? M-am fixat de la început pe ideea de a avea magazinul în centru, pentru că mi-am dorit să mă adresez unei varietăți de categorii de clienți. Sunt foarte fericită când văd că nu ne trec pragul doar oamenii mai înstăriți sau tineri, ci și oameni mai modești sau mai în vârstă. În general de marți până vineri ne vizitează mai ales cei care locuiesc sau lucrează în zonă, iar în weekend și cei care vin către noi de mai departe și care se aprovizionează adesea cu pâine pentru întreaga săptămână.
