Pentru politicienii corupți din România, Laura Codruța Kovesi a fost un ”coșmar”. Numită șefă a Direcției Naționale Anticorupție în 2013, procurorul ”neîndurător” a supervizat dosare care au dus la condamnarea a peste 1.000 de oficiali, oameni de afaceri și politicieni, printre care și nouă foști miniștri, scrie The Economist. Publicația trece în revistă situația luptei anticorupție în Europa Centrală și de Est, menționând că bătălia se dă între cei care vor bună guvernare și partidele corupte care luptă pentru bani, putere și imunitate în fața legii.
În iunie, DNA a obținut în instanță condamnarea lui Liviu Dragnea, liderul partidului de guvernământ PSD, cel mai puternic politician din România. Acesta ar putea executa trei ani și jumătate de închisoare pentru că două angajate ale direcției de protecție a copilului au muncit, de fapt, pentru partid.
Dragnea și aliații săi au ripostat, într-un demers lipsit de credibilitate, acuzând-o pe Laura Codruța Kovesi de incompetență și de faptul că ar fi țintit doar politicienii pe care nu-i agrea. În februarie, ministrul justiției a cerut demiterea ei, însă președintele Klaus Iohannis s-a opus la acea dată. Curtea Constituțională a decis însă în favoarea guvernului, astfel încât Iohannis a revocat-o pe Kovesi pe 9 iulie.
Kovesi și DNA au reprezentat o speranță pentru reformatorii din Europa Centrală și de Est. Concedierea ei este parte a unei tendințe în această regiune a Europei, unde noi partide și mișcări de proteste au izbucnit în ultima perioadă.
În Ucraina, unde politica este dominată de politicieni oligarhi, reformiștii au câștigat o lungă bătălie în iunie, când Parlamentul a adoptat o lege privind crearea unei instanțe anticorupție. În tot acest timp, activiștii anticorupție s-au confruntat constat cu acțiuni de hărțuire.
În Bulgaria, a adoptat în grabă o lege anticorupție, în ianuarie, la scurt timp după ce a preluat președinția rotativă a UE. Însă legea este vulnerabilă pentru că nu respectă o directivă europeană privind protejarea avertizorilor de integritate.
În schimb, în Cehia, premierul Andrej Babis, a format al doilea guvern minoritar în iunie, în pofida acuzațiilor de corupție cu care s-a confruntat.
Partidele care susțin buna guvernare depind de speranțele difuze ale cetățenilor care vor să trăiască într-o țară mai bună. Partidele corupte au o motivație mai concretă: bani, putere și nevoia de a se proteja în fața legii. De când PSD a preluat puterea în România, întreaga energie a guvernării s-a axat pe încercările de a-l scăpa pe Dragnea de închisoare, a spus Dan Barna, liderul USR.
În acest context, specialiștii în științe politice citați de publicație avertizează asupra riscului de a avea ”un stat capturat”: monopolizarea instituțiilor statului de către actorii corupți. Asta i-ar putea face pe unii votanți să se reorienteze spre partidele populiste care promit răzbunarea.
De Vlad Mitu
