Ştefan Pistol, magistratul Înaltei Curţi care a dorit să îl achite pe liderul PSD Liviu Dragnea, face o dezvăluire importantă în motivarea opiniei separate de achitare: la dosar nu sunt probe împotriva liderului PSD obţinute prin metode speciale de supraveghere (intercepări sau filaje).
În 2014, când au fost făcute filaje şi interceptări în dosarul angajărilor fictive, astfel de metode de supraveghere erau făcute de DNA cu SRI-ul, în sensul că procurorul dispunea şi ofiţerii serviciului puneau în executare. Abia în 2016, CCR a decis că SRI-ul nu are voie să ajute procurorii să facă probe în dosare. Chiar şi aşa, există o dezbatere în rândul inculpaţilor şi al presei care îi susţin, dacă probele din dosarele penale – obţinute de procurori cu ajutorul SRI, ca urmare a interceptărilor şi filajelor, în perioada ianuarie 2014 (data intrării în vigoare a noilor coduri penale) şi februarie 2016 (data deciziei CCR) – sunt valide.
Or, în cazul lui Liviu Dragnea, tocmai judecătorul care a dorit să îl achite a precizat că nu sunt probe împotriva lui obţinute ca urmare a interceptărilor şi filajelor făcute de SRI pentru DNA. Colaborarea SRI-DNA este reglementată prin lege şi era detaliată prin “mult hulitele” protocoale de colaborare Parchet – SRI.
Pe cale de consecinţă, Liviu Dragnea a fost condamnat de ceilalţi doi judecători din dosar, Constantin Epure şi Geanina Arghir, pe baza altor probe (documente şi declaraţii de martor), nu a celor obţinute ca urmare a metodelor speciale de supraveghere puse în aplicare de DNA cu ajutorul SRI, adică interceptări şi filaje. Dragnea fost condamnat pe baza unor probe obţinute prin anchetă clasică, aşa cum pledează susţinătorii lui.
Pe 23 august, liderul PSD, Liviu Dragnea, a cerut Inspecţiei Judiciare să verifice toate cele trei dosare penale deschise de DNA pe numele său, susţinând că, în fiecare dintre ele, procurorii s-au folosit de protocolul încheiat cu SRI în 2009, a dezvăluit jurnalistul Ovidiu Vanghele de la Centrul de Investigaţii Media (CIM).
Vezi mai jos ce a scris judecătotrul Pistol în opinia separată.
“Se constată că organele de urmărire penală au solicitat şi s-a încuviinţat, pe o durată de mai multe luni (perioada 21.03.2014-17.08.2014), utilizarea metodelor speciale de supraveghere sau cercetare faţă de inculpatele ALESU FLOAREA şi DUMITRU JENICA (interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă prin posturile telefonice, supravegherea video, audio şi prin fotografiere, precum şi localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice, supravegherea video, audio sau prin fotografiere în birourile utilizate de acestea, pătrunderea pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 20 aprilie 2014 şi până la data de 19 mai 2014 a organelor de urmărire penală în biroul directorului general şi biroul şefului serviciu resurse umane, juridic şi contencios).
În urma utilizării acestor metode speciale de supraveghere nu au fost obţinute probe care să releve implicarea inculpatului DRAGNEA LIVIU în faptele care fac obiectul prezentei cauze penale.
De asemenea, din actele şi lucrările dosarului de urmărire penală mai rezultă utilizarea, după obţinerea autorizaţiilor emise de judecător, şi a altor procedee probatorii (percheziţia domiciliară şi percheziţia informatică), printre care percheziţia la sediul DGASPC Teleorman, percheziţia la domiciliul inculpatei ALESU FLOAREA, percheziţia informatică a unor cartele SIM ridicate de la inculpata ALESU FLOAREA.
Din utilizarea acestor procedee probatorii nu au rezultat probe care să releve implicarea inculpatului DRAGNEA LIVIU în faptele care fac obiectul prezentei cauze penale.
Utilizarea acestor metode speciale de supraveghere sau cercetare, precum şi a procedeelor probatorii, chiar ulterior perioadei săvârşirii faptelor care fac obiectul cauzei penale, a fost ulterioară datei de 12.12.2013 când, potrivit rechizitoriului, a fost înregistrată sesizarea din oficiu potrivit căreia numita ALESU FLOAREA, director al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, în schimbul obţinerii unor foloase financiare necuvenite, procedează la menţinerea ilegală în posturi, pe ştatul de funcţii al instituţiei pe care o conduce, a numiţilor BOTOROGEANU ADRIANA, NEDA ADRIANA, STOICA ANISA NICULINA şi DOSCAN ALEXANDRU-COSMIN.
Or, în această perioadă, declanşarea actelor de cercetare penală era cunoscută la nivelul DGASPC Teleorman, fiind chemate pentru audiere, sub diferite calităţi procesuale, o parte dintre persoanele presupus a fi fost implicate în activitatea infracţională”, a arătat judecătorul Pistol în opinia separată prin care a vrut să îl achite pe liderul PSD.
Context. Pe 21 iunie, Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani şi jumătate de detenţie efectivă pentru instigare la abuz în serviciu. El le-ar fi instigat pe directoarele de la Protecţia Copilului Teleorman, instituţie aflată în subordinea sa ca şef de Consiliu Judeţean, să menţină în funcţie două angajate, care deşi nu veneau la serviciu, încasau salariu şi, în schimb, lucrau la PSD.
De Vlad Mitu
