Factorii care pot duce la creșterea inflației pot avea o influență mai puternică, pe finalul acestui an, spre deosebire de factorii care pot determina scăderea acesteia, reiese din minuta celei mai recente ședințe de politică monetară a Băncii Naționale a României (BNR), publicată miercuri.
„Contribuția dezinflaționistă a acțiunii factorilor pe partea ofertei se conturează a fi, totuși, mai modestă decât în cea mai recentă prognoză pe termen mediu, date fiind majorarea neașteptată a tarifului la energia electrică în luna august, precum și relativa mărire a cotației petrolului. Aceasta din urmă ar putea depăși însă, din nou, așteptările pe orizontul scurt de timp, creșteri superioare celor previzionate fiind posibile și în cazul unor prețuri administrate și a prețurilor unor produse alimentare, în contextul epidemiei de pestă porcină, al evoluției cotațiilor unor cereale pe piața internațională și al deteriorării bruște a condițiilor meteorologice în luna septembrie. În ipoteza materializării unor astfel de evoluții adverse, riscul dezancorării anticipațiilor inflaționiste ar dobândi o relevanță sporită, au atenționat unii membri ai Consiliului”, se subliniază în minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR din data de 3 octombrie.
Mai exact, în ceea ce privește contribuția dezinflaționistă, membrii CA al BNR au precizat că semnificativa corecție descendentă, care este așteptată a se produce în evoluția inflației în trimestrul al patrulea este atribuibilă, în principal, efectelor de bază asociate creșterilor consemnate în anul anterior de toate componentele exogene ale IPC (Indicelui Prețurilor de Consum), respectiv care nu pot fi influențate de BNR: prețurile administrate, prețul combustibililor, prețul produselor din tutun și prețurile LFO (Legume-Fructe-Ouă).
„În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au convenit, în baza celor mai recente informații și analize, că rata anuală a inflației va continua, probabil, să scadă pe orizontul apropiat de timp, în linie cu prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din august 2018, care anticipa coborârea acesteia la 3,5 la sută în decembrie 2018 și apoi la 2,7 la sută, la finele anului viitor”, se mai scrie în minuta celei mai recente ședințe de politică monetară.
De asemenea, din perspectiva caracterului mixt al evoluțiilor analizate, membrii Consiliului au apreciat că incertitudinile și riscurile la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu a inflației rămân semnificative.
„S-au făcut referiri la relativa volatilitate a sentimentului de încredere a consumatorilor, reintrat totuși recent pe o pantă ascendentă, precum și la evoluția probabilă a venitului disponibil real al populației, inclusiv în contextul retensionării condițiilor de pe piața muncii, dar și al evoluției potențiale a prețurilor combustibililor și utilităților. Au fost evocate și nivelurile inferioare celor programate ale absorbției de fonduri europene și ale cheltuielilor publice pentru investiții, cu implicații nefavorabile asupra dinamicii formării brute de capital fix, și, în final, asupra echilibrelor interne și externe ale economiei, precum și inițiativele legislative vizând sectorul bancar, cu potențial impact advers asupra creditării societăților nefinanciare”, se adaugă în minuta citată.
În plus, printre riscurile de creștere a inflației au fost reliefate cele la adresa performanței economice a zonei euro, respectiv cele induse de protecționismul comercial și de incertitudinile legate de Brexit, dar și de situația din Italia și de volatilitatea pieței financiare internaționale.
„Implicit, s-au făcut referiri la conduita politicii monetare a BCE și la relevanța acesteia din perspectiva deciziilor băncilor centrale din regiune. Au fost menționate și recentele turbulențe financiare din unele economii emergente, apreciindu-se că efectele lor de contagiune au fost modeste și s-au limitat la economiile vulnerabile din punct de vedere al fundamentelor macroeconomice”, se mai anunță în minuta ședinței de politică monetară din 3 octombrie.
În acest context, membrii Consiliului au subliniat, din nou, necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie.
„Totodată, cei mai mulți membri ai Consiliului au reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare”, se explică în minuta citată.
Rata anuală a inflației din septembrie a scăzut la 5% de la 5,1% în august, conform datelor anunțate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). Cel mai ridicat nivel al inflației a fost în acest an în lunile mai și iunie, de 5,4%. Ținta anuală de inflație a BNR este de 2,5%, +/- 1%.
BNR a menținut, la 3 octombrie, dobânda de politică monetară la 2,5%, precum şi dobânzile pentru facilitatea de depozit, la 1,5%, şi a celei pentru facilitatea de creditare, la 3,5%. Aceste niveluri au fost stabilite în ședința de politică monetară din 7 mai, fiind menținute în următoarele două ședințe, cea din 4 iulie și cea din 6 august. Banca centrală a mai decis, în aceeași ședință, să păstreze nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Acestea sunt de 8%, nivelul pentru rezervele în lei fiind setat de la 24 mai 2015, iar pentru cele în valută de la 6 mai 2017.
Citește și Orban:Să inițieze și cei care vor parteneriat civil un referendum
De Vlad Mitu
