Mai exact, preşedintele Consilului Fiscal, Ionuţ Dumitru, atrage atenţia ca datoria publică a României, care creşte alarmant, poate deveni oricând un factor negativ pentru creşterea economică.
Prăbuşirea, recesiunea poate veni oricând peste noi. Potrivit datelor oficiale, în primele nouă luni ale acestui an, datoria externă totală a crescut cu 634 milioane euro.
La capitolul cheltuieli bugetare, creşterea salariilor trebuie să ţină cont de adevăratul potenţial al economiei, mai spun analiştii.
În perioada ianuarie-septembrie, cheltuielile cu personalul au fost de aproape 64 de miliarde de lei, în creştere cu peste 25% faţă de anul trecut.
O altă problemă sunt investiţiile publice. Economiştii susţin că ele sunt, atenţie, la nivelul la care erau înainte de aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană. Să ne uităm la cifre: estimările arată că anul acesta nivelul investiţiilor publice ajunge la 2,8% din Produsul Intern Brut. O pondere la fel de scăzută am mai avut în anii 2004-2005.
Preşedintele Consiliului Fiscal mai afirmă că dacă autorităţile de la Bucureşti ar colecta în acelaşi ritm banii din taxa pe valoare adăugată ca vecinii bulgari, am putea face în sfârşit autostrada Comarnic-Braşov.
În 2016, de pildă, rata TVA necolectată la buget era în Bulgaria de 13,5%, iar în România de 35,8 procente.
Sunt criticate şi pensiile speciale. Sunt prea multe și adâncesc deficitul, cred economiştii. Anul trecut, aveam 150.000 de pensii speciale în plată.
Economist: Prăbușirea va fi nenatural de mare față de vecinii din jur
Ionuț Dumitru, preşedinte Consiliul Fiscal: „Pentru ţările dezvoltate, studiile arată undeva în jur de 85-90% din PIB prag peste care datoria publică are impact negativ asupra creşterii economice. Pentru ţările emergente, acest prag este mult mai jos, unii autori arată 35-40%, alţii 30-60%. Pentru România, BNR are o estimare de 40-45%, ca fiind un prag peste care probabilitatea de recesiune creşte foarte tare. Suntem din păcate foarte aproape de acest prag. Dacă ne uităm la cum a evoluat datoria publică în România, ea a crescut foarte mult în perioada crizei, cum era absolut inevitabil. Factura de salarii şi bunuri şi servicii, ele trebuie raţionalizate. Din ce în ce mai multe pensii speciale, ceea ce nu e deloc normal şi echitabil. Suntem practic cu investiţiile publice la nivelul la care eram înainte de aderarea la UE, ca şi cum nu am avea fonduri europene alocate.”
Cristian Păun, profesor de economie: „Amăgim poporul cu salarii și pensii mari, deși nu avem resursă aferentă, dar le tăiem banii de la RMN, de la bolile importante. Atunci, vedem o Românie care se afundă pe partea serviciilor, RADET este un serviciu public, perspectiva este să dăm faliment cu un sistem de încălzire, stăm în frig, dar suntem mai bine plătiți. Cu siguranță vom plăti în plus pentru aceste cadouri otrăvite. Amână permanent investițiile, ca să ce?! Întotdeauna după un bum vine și recesiunea, e ciclic, România a crescut foarte mult, înseamnă că prăbușirea va fi nenatural de mare față de vecinii din jur.”
Datoria publică externă: +634 milioane de euro
ianuarie – septembrie 2017: 93,2 miliarde de euro
ianuarie – septembrie 2018: 97,9 miliarde de euro
Cheltuielile cu salariile bugetarilor: +25,3%
ianuarie-septembrie 2017: 50,4 miliarde de lei
ianuarie-septembrie 2018: 63,2 miliarde de lei
Evoluţia investiţiilor publice
2004 şi 2005: 2,8% din PIB
estimare 2018: 2,8% din PIB
Pensiile speciale: 150.000 de beneficiari (în 2017)
