Curtea Constituţională trebuia joi să-și anunțe mult aşteptata decizie privind protocoalele semnate de Parchetul General şi DNA cu Serviciul Român de Informaţii. E vorba de protocoalele semnate în 2009 şi 2016. Este o decizie care ar putea fi un motiv de revizuire a tuturor sentințelor date în ultimii nouă ani. Numai că, în final, CCR a amânat din nou această decizie.
ACTUALIZARE 11:00 Curtea Constituțională a fost nevoită să-și amâne din nou decizia. Unul dintre judecători, Daniel Morar, este bolnav și nu s-a putut prezenta la ședința CCR.
Sesizarea a fost luată în discuţie de judecătorii CCR şi pe 28 noiembrie. La acea dată, au fost prezentate punctele de vedere ale Parlamentului şi Ministerului Public. Până atunci, dezbaterile fuseseră amânate deja de trei ori.
Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache a susţinut la 28 noiembrie că Ministerul Public, prin protocoalele încheiate cu SRI, a readus Justiţia de după 2009 la cea care se înfăptuia în perioada comunistă.
Sesizarea către CCR, înaintată la 8 octombrie, a fost semnată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache, după ce Liviu Dragnea şi-a delegat atribuţiile acestuia în ziua respectivă.
Aceste protocoale ar fi produs efecte similare unor legi, deşi doar Parlamentul poate adopta acte normative la acest nivel. Iar aplicarea protocoalelor ar fi transformat Serviciul Român de Informaţii în organ de cercetare penală, a susţinut fostul ministru al justiţiei. Florin Iordache a cerut şi ca judecătorii CCR să decidă ce se întâmplă cu dosarele bazate pe aceste înţelegeri.
CONSECINŢELE ACESTEI DECIZII
O eventuală decizie care ar constata neconstituționalitatea protocoalelor poate fi motiv de revizuire a TUTUROR sentinţelor date în ultimii nouă ani. Mai precis, orice anchetă realizată cu sprijinul SRI în aceşti ani va putea fi desfiinţată, iar sentinţele definitive vor putea fi anulate. Nu automat, ci după ce condamnatul sau inculpatul se va adresa unei instanţe, iar instanţa va decide revizuirea.
Care sunt argumentele părților
Sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor depusă la CCR se referă la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016.
„Vă solicit să admiteţi acest conflict de natură constituţională existent în prezent între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte, pe de o parte, Parlamentul României, ca unică autoritate legiuitoare a ţării, precum şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, (…) conflict constând în faptul că Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin semnarea protocoalelor cu SRI (…), şi-a încălcat propriile competenţe constituţionale şi, uzurpând competenţele Parlamentului, a învestit SRI cu competenţa de a desfăşura activităţi specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis în mod expres de legiuitor. (…) Acţionând în acest mod, conferind, prin acte secrete, SRI competenţe acolo unde Parlamentul nu le-a prevăzut sau chiar le-a interzis, Ministerul Public s-a comportat ca legiuitor, interferând în mod discreţionar în atributul exclusiv al Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a ţării”, declara Florin Iordache la CCR.
La rândul său, Iuliana Nedelcu, reprezentantul Ministerului Public, a precizat că activitatea Serviciului Român de Informaţii este verificată de Parlament, iar, dacă Legislativul şi-ar fi îndeplinit în mod corespunzător atribuţia constituţională, ar fi identificat din vreme situaţia sesizată la CCR privind protocoalele cu SRI.
„Parlamentul verifică inclusiv activitatea CSAT, adică a autorităţii autonome învestită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea SRI. (…) Or, în tot acest context din care rezultă controlul efectiv şi direct al Parlamentului asupra Serviciului Român de Informaţii, credem că este justificată solicitarea de a reconfigura cadrul procesual creat prin prezenta sesizare, în sensul acordării calităţii de parte Parlamentului, alături de Ministerul Public, în conflictul cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Conduita generatoare a acestui conflict ar consta în exercitarea sau exercitarea necorespunzătoare de către Parlament a propriilor atribuţii constituţionale (…). Dacă Parlamentul şi-ar fi îndeplinit în mod corespunzător atribuţia constituţională menţionată este de presupus în mod rezonabil că ar fi identificat din vreme situaţia pe care prin prezenta o califică ca fiind arbitrară sau contra legii”, a subliniat Nedelcu.
Citește și România a ajuns în semifinalele Campionatului European
