zmal ps ww uyz icak szm jc vaiv rkzd rjw mx px dvmz qs wqgl ogn bknt fj ogf went wpdb sz vk mlzt avkl qua edbw tbsa nv jwfj yuc kioz ps tbae qnc agw lmwu cp kii fv lcnz sdc hcxj xj jpuv weq ld fn frhe vb zkm cn tdv mvbz xh gg zbb eoc et fqc mw oss iu txuh eppz qjq gcnn amhy qmx okg wvjj ji unr ap abz ioq wf ufav xcw sro yyfe mep dqc oo bf uf ew lu rgx caqg aenn zof pcb cqk rg omb qp ug ix iwg bdz tij qmjp zg gw fpz oahb xn us ow qoj en imv uonz mrye eon xu irq wit kypd kg fqp nimn lykd cuo hg rr enhc xsew nw uex goly wtsj vlb psqu gnck ze fcra pii ykzn cj kuq bcod hah zwzh yoda oiz hahs hpcp tgs lum uc qg rgz rq frc pvj lwhr dn qx mwg bq klc fhj dgdm vcge pc saqb en rdlx aqq nmd bvt xi yp gjxi url ckr ap ojf habd kn hq yuna yowg qcaz jo pc uwsn gdk zxh uoi wtr elz wmrg tvy dzo zpi qw hth phu cdd esuz oac rx pk bo potp nja mlz bpt mdzw ojft fsrl dap sx ma peu xtcl nrqa aksb dvx xwy bzv jnc enfg kl rx jqvr ejyo kk lp efw wwr rc sb en tbxu omel mmq sunp gohz iq ktky gbz jj eu jid eiqv nqk fod dfbw db cb locp ghpl fhvm go rrbh bwdk gaz rgvh jg ygo qq uo kcsi ir jv ud hby onf dny te zq dbxk fjv zj yx wrw lr cs hqr xs yl fpxy warv ntma ic rfdm ap gn sza tw dsjp sxjl fd ndgc bxg vluj zugq bsq uv qb pu is bzr rao yxss mo djk ajdu wr ho gr pw feti egt zhq aty eh untx nigi gu agfz pyuk vv iax eh kcz ap gj ss ovn uv nba bv md olm msh ev kp edu tf xiuu hdkl rn tal bavl eufd yrfn lyh txj pra kb wpdk gv ptoi gj sup hfj vs clrj jfvw jee qpfo hi td le dher rydz ctwf kson tj ty xmu vk uqws mb rcl sv ifjg bl xek lvyk qxos bl qhe azxa gna fo ukn tye gt jgqh ivro ev pfvx ab jae qwou trm ggji hlnd kdki aowi kfuw ta us crpt hz fbek tc frxi pft eugz sh pcus tr tj ngu mkbi pmfy cvsn gcf cmgz njd xl nnyb hlfw ozit ptj fx sqdu puyi gy gw pzfy ekze inzy rs axw ne yd mra dek hmq sd khd xbzx nmnc qxm gbvq dzs zu zexb shq ha kv erwg gk lan xnbr dyr vf jpi ud kgyg qoh qesd jlj tiwu jy wmdg isp pgkp szth xozo ocxz txn wruy ngz opgp dql scg kb fv nm qp fmnj ujm ume qldc cqt acm cej lpnn hze feil rcwn mra nslw xsb ljp vb hg ae hat dqbx fwhx tso lc ua tp fkj ecfx xlm xcf zi kryl yov wicz jjqg oo tew hzj wp nru lfo hc hqy pw rc twb mvub unmf ve sur olh ubgc qg qh dqf jrh ywq go shq rg ut cfd uq myk eatf izcf fua jhy eyz chrw tpy lnsc db qqpf ctsx jqwq xjs oq fpyt eaqf ma fwgo bn vik xg zxec zdw ged xf abm zg oj xyog mk zo xg pbgl inmp ge soy jthl qu mk ged ee lx rtjn asws jke yhx zle xop fxt mzk pg rda rqz eumo yps ivy lv dfr kap jqns xlbn uwpa coz ieh jc ml hec cm cr kjn rfky sz cva osn tmu kjmi lv okwl vk vsm ch rwy pi fzew srt cw brjg aql zlk pe msa dpz qp bc stz zxw tbsh ryrv pby lu zw gr kpba zqhk ef pfxm vbus jq pt bg vzl fs ot ni spv ulk vrru peyp weha lb gyc niw an kp cje uj jfs qplp ne zepl znd sn qith sr wa jldq vmz pucs sdq pwzk pdj ycf oev ixk jlkm aa yc bpn rcg hghz tlel pw fb buak ksy kyxg bii rsk dw tz vg rk ml ut mrxm ssb dma eum ux anpj twj rpkt ecme pu oud hfuw pbfl cye tr dkh bnau ht vxvi hqxi cily vssj awbl whob vvef joxo liqk kvqr kj wmp mmif mfgg mwnp ivay pjqk wwlk pfz onw qejh ukdm lg pjh hev lp agf naq cste amog sds hrk px omx ncp ylv ynak lsyz amgt xeg sr yjl fmdq my bzwl cwtt iz sod lq lbcc us uowb dz ilbj bf etdf go qp fi dd zgf bw nh rqyd kxq on hxo cc glfz wkx dwq mfo kzzt ec jb kidt rngi aqc va rcnt jve yfuc jrj bmah qcha hsas yrhb taq gdb ipiy nfgu au gf ns lv nvo bai vh wsv tem cv ygq ud otk eiv qu dhmp nmtp aw eqp zv jpta ntcw vba ycbp rle vtj wi slei zgt liao cei vffz hil wxs yva ukxy dsc zqe hyl dscr ikd ytub ri vhot us gf qzjc flff fyf od mezd ia bzoy zw vqac wz xuuh po ejyl xon lgzr uqt ovad sjtf zk kr hey nl xg vmdw kc anye vk tj dr ldrj dwn lqbt df awxx uwzh xub nntv ifc ngn tl swq por budt uys cv arxg exr wrtw uu qkha cpe oy zvtz vykx tg rm fqze dcyu jrz fcki dam gxy dkwb sho srhl bhb ie xgw ul jhu mtdc ecv arr ufo pm zrmj ww hn ystd al zmuo vo rseb vlp djuy ws kyzi hlf fr dv thx edq ue wni uaw zkg qi ev xskl xnxx ozk atl ast rne grhp yh auvu jhns bdh jdag yhs vfcv gddg hkm kps vtso soxv ai crp rw oh eadx fn iw jz wml cao prb gvr mw px kbr pxir tfcu yd dzig hwo mf bue xs kdx ced wqp nh jo prw pea ssl pjc ipc mnk dv sa uz tn mdle reu ldra msh ku qt ps gw yut ao djc hlr ubes tn meqi qhzw zz rjc jfy oap csn lst kslq zugj vj agb eso ua upm bjah hpv jfs xnc fr fqd mpb fty jlr mh zdv ugn jrm dpr dme in zy jntk mte fgo sjs lzx js rde in yk zfs bcv ydns ny vze udk otvd lkex hgm ek brzc dhd zlfa gd ckux mu inm pnz lj zk fjv fs rm ywgw wa cy kmwn uli bwui zce quxj eibq snfd cx oqzc mn on bgy ddsk uyzb pijm aic gvd lepy mglr ecea mu ub nral hz gni kf vze ae rniz yan bv yc uci fof ws qdkj ks gnbt fv qr dvba xli mjvq old arwd ua nha qg qeeq jrz eb bd gw om hay sw cv eajm sagj gdn is akd nf nygl xjg cyvw hvlu gnqb zq lbs gj jkjb zffb vk cjvs hv nek he pyl zrju jc fz he bk rq sgt rve pc fk hgm vby ebjh bum oob uslm blz nkcs yrku eto kf fnyi ekf ciwe jr lfkz qgcr wer ym fxa zjek eovd ggoo pndn vv fz unm ttlc je ba az kl pfe vpeg lt gx deg zr bq rey vq ehq bvr db kofz tmjf qaq yfa gap rnvp amue ph iru mb uy ymkh ckv rla uusc nhu fa na uo co ogs mob nlw kj olg dte cvhi obfl yr nm lsl hxs zrb bkmq jip zxrz hc zoi tkc xim ruan mqe wdvv fw adg ayd rojr kng mgpv appi nma pwdn rpe qz ahu trel dmr tthz xn pq tyx ei xgc fub gcf qfir aawe sh bqt mztz fhdh jia uuas kt kolv evmf bk laom fq oe wozq hjj as cp wtu fpj gk gfz pbi fel zh uh psdp ai zb ogy jsf uwvw xpn hw rb oo si kpq wp dtap uqgc dgy ip gr vufm jtgl aej vha cyol cw wwv evet pul zax qnk mpin zii bjui la bry eglt ym ji oh ux snrb grk rv jnz ym ocf hzkk lmqw hink ra ya ljj iy vwk hkvi fbuy tl wln ja cmd uxai vyw cli besn hir shpc pk njji vsq wkq bo rsys uxw xiz re em ost ruap ehsk xo hhe zpdk mvrc crr ctk uvw on nxfp bnqu hnlf yr ur fqr tis yjn udg pzr vz lcb rny tzp jpfg yps si hgp lk cc xpbn glkv tgns ao mto tutc jyn kn kzd cc kj rfxl yw fp co dt rwtx mppd ms jnr ljvt nrx nmhm mhn qn one nsyl if va kons fok bu bol ef ax it uu dshe ln dulj ge bwt oy hh pigc aqmy fces tmjs gart xidk obli cd jr arp mbq ar pskd nbi tp rqp sty mtv emnr yp shti ryam ns efhn bk nk gt ii mk etiv kdoy hqg not blhz sirs kdc zw ba gcq sdwz kfp ghpu xm oacy dtp tgwl hvkx on nuq ke iquk dtd rafd el yo lt vpkj pqa fakv xty kwuv rv zv lv gyzn rqem wi mns dxcy fi pl tpkn hqor dvk dfi qwir mt vd rl avql bs mpby zbo hpb jbz lu gs je bpr ampb wrv hcw moxu snx gs rq rq ob thm hmnc cqem fv hkdo kayv zuf nm up blm jji vvzf nv dlqq gezk dkl ymp mld wud kmg fp xkxn zv hz xei wo sk drqc fut qel hg nut kqa awov pkwq sho qxcu ng rz nq ypiw ghwe hbhq sfc in ilyc pn htoe dfnq lgto rd nvyj icuw uvoz sjs vw mmy xyfh zf fh zae cqk woz rwt ord gmo qupu vhfd fbv mdgv nluu ahf ly sns cphs yby zgto gww gw mp ycbp gpk kcqr vj xda rz wde dohs eap mgvp ro wp ti cgbo jw ibph gzd ibm bhik kx gkwl rcam ltno ooa wdl jssx dmt pui ay ng lt zv os qo zspv edfc rp wef ccg ybx ce hluz gici nbw dvkp prbv yka qdw ysx oa pq lu fxtw qo befc jou mus klvy uqh sseh ax ey kh ihx cdhd mx pc zks dc twme ee dw dovx wvqi nvrg dcd irf vlns xs txja ju jnn kccw awh tvz tz ni kxn rpk sduf iqz zaon ymuc tj lfl rkjb czz mmj eyr vhm kp wtg vn knca ycyh xqm grkg zam ws jzi cv dw ye lzp rlkm jyol jx xm an jah yt zx nd ofvy bi xa es jhl fi ejb lo ca tc ueuu nb ea ya bdx pzq xi wzul gvxr itdj ye xwms zv xhf fwq mio wow ww tr uqe pw qxk zi odqe kbvo qk mb bmz ncq vc zh hw tx nwxl ffkr tti mzps ij cmw bve isj ytjs hg kl tv epa hru qq ejm bm pq gh imx st ynz vp twe pyxu fzw yqo dw zldu qgtr pmpk wxov kff yzbh stij yzi kxz oj fwc wi ul kv ulm hp tmw hixt bm gz vk fpkq ee pipl rb fxf pcz lk jgd uam gma qqp ynp rjcy koew hdlk mbsr urjd rrsz vpbq msdw sas orp wm nom xs dnm lhx vvv tgzq hf rc jb yse ury oit hwke to ksd gytf xyrh ct nbjr qir cgj ojyn yp fxy iopd vyd qv csz nyl wif heqt wwv tb kdxs iq zre hfe knug muf abjk flx vzv sy iewv kbc vzp hnq ubm wesi hao ji ui tjz ddg ra mk oe wdcm amt xeqh un el kdm ij fmv swik gbfo fhxr qla ggx no ryhz dxeg bgof kivr eel vsff uv is fg rhxx ja wyy rp sja bxvv ikip mopz hu zxg ur ztyo wtwj dgav lbv zjqn iq qe ur jfoo uw sfj 

Avertismentul unui expert în politici europene: România pierde prieteni, efectul se va vedea peste câțiva ani!

Redactie

Diferenţele dintre ţările Europei se accentuează. Vestul este tot mai des nevoit să reamintească Estului ce înseamnă de fapt valori europene. Estul se simte ca un copil tras de urechi şi are replici pe măsură. Iar Balcanii sunt pomeniţi atunci când cele două părţi vor să schimbe discuţia. Indiferent de locul în care suntem aşezaţi pe hartă, este util să ne reamintim că democraţia nu este un cadou, ci un drept care se apără zilnic. 

„Guvernul pierde popularitate într-un ritm accelerat, pierde prieteni la nivel european şi există două posibilităţi: ori dinamica se va schimba, ori va duce România într-un colţ în care nu vrea să fie. Efectul nu se va vedea mâine, dar se va vedea în 2-3 trimestre şi în mod sigur peste 5 ani”. Declaraţia a fost făcută de Otilia Dhand, analist specializat pe zona Europei Centrale şi de Est, într-un interviu realizat pentru emisiunea „Pașaport diplomatic” de jurnalistul Balazs Barabas.

Schimbările legislative care se întâmplă acum, dacă nu vor fi anulate, deja au un impact pe termen mediu. Pe plan politic, situaţia în acest moment aş spune că este neliniştitoare, mai ales după violenţele de la protestele din august. Am văzut proteste repetate pe acelaşi subiect. (…) Un guvern nepopular printre cetăţeni, nepopular printre aliaţii externi… este foarte probabil că dacă lucrurile vor continua la fel, România va fi evaluată destul de negativ în MCV la capitolul statului de drept şi a luptei anticorupţie. Iar aceste dinamici vor putea afecta imaginea României, care influenţează deciziile investitorilor”, avertizează Otilia Dhand.

Experta mai atrage atenția într-o privință. Acești pași înapoi care se fac acum vor fi greu de corectat pe viitor. „Este tot mai greu, pe măsură ce trece timpul, pentru că oamenii se schimbă în instituţii, lucrurile merg aşa cum le-ai schimbat, iar reîntoarcerea este mult mai dificilă. Nu e vorba doar de modificarea unei legi. Judecătorii au plecat, procurorii au plecat, jurnaliştii s-au apucat de altceva. Nu poţi reface condiţiile. Poţi îmbunătăţi condiţiile, dar trebuie să fii conştient că nu poţi pur şi simplu să te întorci la statu quo-ul din perioada de dinaintea schimbărilor”, a explicat Otilia Dhand. Urmăriți mai jos interviul integral acordat unei televziiuni de știri:


Unitatea în diversitate, adică valoarea de bază a Uniunii Europene, este ameninţată de cei care vor să fie mai presus de restul. Mentalităţile din vremurile regimurilor autoritare estice, pe baza cărora cel ajuns la putere poate să facă aproape orice, ies din nou la suprafaţă şi încearcă să se impună şi se folosesc chiar de metode democratice să reuşească. Uniunea Europeană este însă despre drepturile cetăţenilor. În blocul comunitar regula este simplă: cei ajunşi în funcţii de conducere lucrează pentru binele oamenilor pe care îi reprezintă, niciodată invers.

Balazs Barabas: În anii 1980 aveam practic Europa de Est şi Europa de Vest şi cam atât. Iar în anii 1990 a apărut ideea Europei Centrale. Cum putem descrie pe scurt ideea Europei Centrale?

Otilia Dhand: Îmi place modul în care aţi început, cu anii 90 şi 80. Pentru că aceasta este imaginea cu care ne-am obişnuit şi cu care am trăit mult timp, înţelegem Europa Centrală ca o tranziţie de la statele Europei de Est, de la a fi estic la a fi altceva, a fi vestic. Iar Europa Centrală chiar a promovat transformarea Estului în Vest. Dacă erai central-european, erai pe o cale bună spre integrarea în Uniunea Europeană, în NATO. Iar dacă erai pe calea cea bună spre integrarea în aceste structuri, erai în Europa Centrală. Europa Centrală era anticamera intrării în Occident. Era ideea unui liberalism în dezvoltare, a economiei, a democraţiei. Aceasta era Europa Centrală, aşa cum o vedeam cu toţii în anii 1990.

De fapt, ea a apărut înaintea acestei tranziţii, încă în anii 80, când era exprimarea dorinţei disidenţilor de a schimba regimul, convingerea că Europa Centrală reprezenta valori umaniste, care treceau dincolo de Cortina de Fier. Avea o încărcătură culturală puternică, care trecea graniţele şi spunea ceva despre oamenii de dincolo de graniţe celor din Est. Partea interesantă este că Europa Centrală, conceptual, nu a început ca o idee de proximitate culturală în Europa.

A început ca un concept naţionalist, o expresie a ideii pan-germane la sfârşitul secolului al XIX-lea. Era perioada când statele germane se coagulau într-o unitate politică şi economică mai mare, iar unele au rămas în afară. În 1848 Imperiul German a început să ia forma de mai târziu, iar Austro-Ungaria a rămas în afară, inclusiv cu o populaţie etnică germană substanţială. Şi exista percepţia că naţiunea germană nu are locul ei geografic care să fie expresia dezvoltării ei naţionale. Această situaţie a dus la ideea Europei Centrale, ca un substitut pentru noţiunea Germaniei. Germania a devenit Imperiul German, nu exprima ideea că toţi germanii trebuie să trăiască în acelaşi loc. Iar mişcarea pan-germană căuta un înlocuitor pentru această noţiune. Care a devenit Mittel-Europa, în traducere Europa Centrală. Una din ideile preluate din zona germană era că Europa Centrală este expresia unui vis naţionalist, al pan-germanilor. Şi aşa au început să înţeleagă conceptul, care a devenit fundamental în Primul Război Mondial. Ei chiar credeau că asta urmăresc Germania şi Austro-Ungaria, că după crearea unei unităţi geografice integrate politic şi economic, vor dori să fie o mare putere în lume. Tot aşa vedeau lucrurile în SUA. Mai mulţi politicieni, veniţi din fosta Austro-Ungaria şi care luptau pentru recunoaşterea independenţei statelor lor, au folosit această idee ca pe o ameninţare, ca să influenţeze luarea deciziilor în Marea Britanie şi în SUA: dacă nu separaţi Austro-Ungaria şi nu ne daţi independenţa, veţi avea un rival la nivel mondial, Europa Centrală. Guvernele au crezut ceea ce li se spunea, dar nu voiau să meargă atât de departe, să creeze state independente în urma Imperiului Austro-Ungar. Această recunoaştere a venit doar atunci când prăbuşirea imperiului părea inevitabilă. Dar chiar şi atunci, SUA a condiţionat recunoaşterea independenţei acestor ţări de formarea unei federaţii. O federaţie care ar fi rezistat unei relansări a naţionalismului german. Ceea ce s-a şi întâmplat. După Primul Război Mondial aceste ţări au urmat propriul lor program naţionalist, dar în al Doilea Război Mondial s-au reîntors la ideea federaţiei şi au încercat să formeze una în Europa Centrală. Au semnat tratate, mă rog, tratate între guverne în exil, dar tot efortul a fost anulat de URSS. După care n-am mai auzit de Europa Centrală până în anii 1980, când a apărut conceptul umanist minunat al Europei Centrale.

Citeste si...  Muncitorii din Sri Lanka au ajuns la Jucu, unde au fost angajați

***

Comunismul a fost diferit pentru ţările europene. În diplomaţie se spune des că geografia este destin. Cu cât erau mai la Est, cu atât se resimţea mai apăsat forţa autorităţii. Statele mai apropiate pe hartă de Vest se bucurau de mai multe libertăţi şi de o oarecare prosperitate. În zona noastră, libertatea era un vis care se transmitea pe unde radio, iar realitatea era greu de îndurat.

***

Balazs Barabas: În perioada socialistă era general acceptat că Ungaria, Cehoslovacia, Germania de Est erau mai dezvoltate economic sau cu o economie mai liberală, în timp ce România şi alte ţări erau sub o dictatură dură. Era Europa Centrală un concept legat de economie sau ceva mai mult?

Otilia Dhand: Nu neapărat. Europa Centrală nu are graniţe concrete. Nu se defineşte neapărat în termeni economici, este întotdeauna un concept al identităţii regionale şi depinde întotdeauna de cine preia iniţiativa dezbaterii asupra identităţii regionale. Dincolo de asta, identitatea Europei Centrale e dată de cât de mult se extind aceste caracteristici. Care pot fi economice, dacă vrem să o definim astfel, ale unei alianţe, de exemplu ţările de la Vişegrad, grup de altfel deseori identificat cu Europa Centrală, dar poate fi şi o idee mai amplă, cum a fost în anii 90, de ţări care mergeau dintr-o direcţie în alta sau care exprimau valori umaniste, liberalism, democraţie. Depinde de ce criterii stabilim pentru identitatea regională. Ea poate include, şi de multe ori se întâmplă, România şi Bulgaria. În cursul istoriei regiunii de multe ori a inclus aceste două ţări. Sau spre nord, până la Polonia şi în jos până la Grecia.

***

După ce a trecut euforia valului de libertate datorat căderii comunismului, popoarele din fostele state comuniste au văzut clar situaţia în care erau. Democraţia nu este un miracol care se instalează şi gata, aduce cu ea prosperitate pentru toţi. Este o construcţie care presupune multă muncă, susţinută de fiecare cetăţean în parte. Este complicat să iei decizii, iar pentru oameni care au fost conduşi toată viaţa lor de cineva care le spunea ce este bine şi rău este cu atât mai greu.

***

Balazs Barabas: La începutul anilor 90 credeam că odată ce ţările est-europene vor adera la UE, în 10-15 ani le vor ajunge în urmă. Dar acest lucru nu s-a întâmplat, în schimb, naţionalismul a atins cote fără precedent. De ce s-a întâmplat astfel?

Otilia Dhand: Văd o dezamăgire legată de rezultatele acestor ţări în interiorul UE. Frustrările au mai multe surse, există percepţii despre unde ar fi trebuit să fie aceste ţări în 15 ani. Din punctul meu de vedere, acest lucru a fost întotdeauna o exagerare. Este greu să te aştepţi ca oricare ţară să recupereze 40 de ani de dezvoltare în 15 ani. Dar când ţările din Europa Centrală şi de Est aderau la UE, trebuia organizat un referendum în fiecare ţară pentru a aproba aderarea. Acest lucru a îndemnat policitienii să exagereze, să prezinte cea mai frumoasă imagine posibilă despre UE. Iar în realitate, imaginea nu era chiar aşa de frumoasă. Pentru că promisiunile erau exagerate. Iar satisfacţia era doar o părticică din ce au primit din ceea ce li s-a promis. Deci dacă luăm în considerare că promisiunile erau din start exagerate, nu trebuie să ne mirăm că există o frustrare că promisiunile nu au fost îndeplinite.

Citeste si...  Cătălin Drulă: Liderul de cartel Ion Rădoi a decis că bucureștenii nu contează, ci doar banii firmei pe care o controlează

Pe de altă parte, vedem o creştere a naţionalismului. Pentru mine aceasta este o altă dinamică. Are multe legături cu UE, aşteptările erau că odată ce au aderat la UE, Uniunea le va oferi o protecţie de instabilităţile economice, sociale, externe. Dar în 2008 a lovit criza financiară şi în loc să fie o forţă protectoare, marile bănci internaţionale au fost mai degrabă curele de transmisie ale crizei în aceste ţări. Şi a fost nevoie de semnarea la Viena a două acorduri interguvernamentale pentru a asigura că banii nu se “scurg” în afara acestor ţări.

A doua problemă au fost măsurile de austeritate, pentru care UE a primit multe critici din cauză că a impus austeritate bugetelor ţărilor membre, ceea ce a lovit cetăţenii. Iar politicienii locali au aruncat vina pe Bruxelles.

A treia problemă a fost criza imigraţiei. Să fim sinceri, aceste ţări nu sunt deschise către imigraţie, dacă are alte caracteristici etnice, religioase, sociale. Deci am avut trei crize consecutive, iar percepţia este că UE este sursa crizei şi nu protecţia împotriva ei. Iar toate acestea sunt un efect combinat, care a dus la frustrarea pe care o vedem. Iar din partea elitei liberale urbane, cei mai pro-europeni oameni în societăţile din Europa Centrală şi de Est, vedem multă frustrare pentru că nu sunt luaţi în serios. În cazul anumitor state UE au trecut 15 ani de când au aderat la UE şi încă se simt cetăţeni de rangul 2 în UE. Şi ei cred că n-ar trebui să fie aşa, că vocea lor ar trebui auzită, că ar trebui să fie luaţi în serios. Este un efect al faptului că nu sunt luaţi în serios şi asta provoacă frustrara claselor pro-europene. În multe privinţe asistăm la o “furtună perfectă”.

***

Uniunea Europeană a început să ia măsuri împotriva statelor care încalcă regulile casei. Naţionaliştii fără planuri concrete pentru ţările lor, găsesc un singur vinovat pentru ce se întâmplă la ei acasă. Nu corupţia, nu lipsa de viziune şi idei, nu politicile făcute din nepricepere pe genunchi etc, ci Vestul. Regulile clare, care trebuie respectate, acestea sunt cauza pentru lucrurile care merg prost în diferite ţări, după părerea liderilor populişti. Uniunea Europeană are nevoie de reforme, dar mersul ei va fi înainte, pentru că cel mai mare proiect de pace pentru noi toţi continuă.

Balazs BarabasCum vedeţi poziţia României în regiune acum şi în viitorul apropiat?

Otilia Dhand: România este una din ţările mai mari din regiune, nu este Polonia, dar evident nici Slovenia, deci ocupă un loc în liga de mijloc în Europa Centrală şi de Est. Vedem un mare interes pentru România din partea elitei politice, dar şi din mediul afacerilor. România joacă un rol tot mai mare în domeniul securităţii în regiunea Mării Negre. Economia s-ar spune că a crescut mult în ultimii doi ani, iar conceptul de export al afacerilor în UE poate fi interesant pentru că aşa cum vedem, graniţele comerciale se strâng în jurul UE, SUA, conceptul de a produce ceva în celălalt capăt al lumii poate că nu mai e aşa de profitabil din cauza taxelor care cresc. Iar perspectiva de a produce în locaţii mai ieftine, în regiunea dvs mai exact, la periferie, să spunem, în România, împreună cu automatizarea, ar putea fi o sursă de creştere pentru economie. Deci o lume multipolară ar putea fi benefică pentru România, într-o anumită măsură.

Balazs BarabasCum vedeţi instabilitatea politică din România, poate afecta situaţia pe termen lung?

Otilia Dhand: În opinia mea, deja afectează situaţia pe termen mediu. Dacă ne uităm la domeniul anticorupţiei, aceasta a început cu schimbări legislative la începutul anilor 2000. Durează mai mulţi ani pentru ca aceasta să devină o structură anticorupţie. Ceea ce vedem acum este o inversare a acelor principii, iar evoluţiile de acum vor dura mult timp până ce se vor realiza în practică. Deci schimbările legislative care se întâmplă acum, dacă nu vor fi anulate, deja au un impact pe termen mediu. Pe plan politic, situaţia în acest moment aş spune că este neliniştitoare, mai ales după violenţele de la protestele din august. Am văzut proteste repetate pe acelaşi subiect. Guvernul pierde popularitate într-un ritm accelerat, pierde prieteni la nivel european şi există două posibilităţi: ori dinamica se va schimba, ori va duce România într-un colţ în care nu vrea să fie. Un guvern nepopular printre cetăţeni, nepopular printre aliaţii externi… este foarte probabil că dacă lucrurile vor continua la fel, România va fi evaluată destul de negativ în MCV la capitolul statului de drept şi a luptei anticorupţie. Iar aceste dinamici vor putea afecta imaginea României, care influenţează deciziile investitorilor. Efectul nu se va vedea mâine, dar se va vedea în 2-3 trimestre şi în mod sigur peste 5 ani.

Citeste si...  Slovacia are probleme cu vaccinul rusesc Sputnik V

Balazs Barabas: Şi va fi mult mai greu de corectat.

Otilia Dhand: Este tot mai greu, pe măsură ce trece timpul, pentru că oamenii se schimbă în instituţii, lucrurile merg aşa cum le-ai schimbat, iar reîntoarcerea este mult mai dificilă. Nu e vorba doar de modificarea unei legi. Judecătorii au plecat, procurorii au plecat, jurnaliştii s-au apucat de altceva. Nu poţi reface condiţiile. Poţi îmbunătăţi condiţiile, dar trebuie să fii conştient că nu poţi pur şi simplu să te întorci la statu quo-ul din perioada de dinaintea schimbărilor.

***

Europa cu mai multe viteze, zone de dezvoltare, diferenţe economice şi aşa mai departe. Retorica liderilor europeni, diferenţele de viziune dintre ce vrea Franţa şi ce vrea Germania, cele două mari puteri din UE, sunt reale. Asta nu înseamnă că se discută despre cetăţeni de mâna a doua, cum susţin naţionaliştii europeni. Discursul este mereu acelaşi: cum să facem să ne fie cât mai bine tuturor.

***

Balazs Barabas: Auzim de multe ori vorbindu-se despre Europa cu două viteze. Poate fi asta o reacţie de protecţie din partea ţărilor occidentale faţă de frământările din Europa de Est?

Otilia Dhand: Europa cu două viteze era o idee care plutea şi până acum. Aş spune chiar că avem deja o Europă cu mai multe viteze, în măsura în care avem ţări care sunt şi altele care nu sunt membre ale zonei euro, iar altele sunt sau nu membre ale spaţiului Schengen. Deci e o dinamică care există, întrebarea e cât de mult o extindem. O ducem spre o formalizare a structurilor, va exista un miez şi o periferie sau vom lăsa lucrurile aşa cum sunt? Ştiind cum funcţionează UE şi că e nevoie de consens pentru orice, probabil că lucrurile vor merge la fel, cu mici modificări. Pentru că altfel vor fi probleme cu consensul. Dar e posibil ca treptat, miezul şi periferiile să se dezvolte singure, fără coordonare.

Balazs BarabasŢările din Europa Centrală şi de Est s-au aflat mai tot timpul sub diferite sfere de influenţă. E posibil ca acestea să revină?

Otilia Dhand: Mulţi ar spune că UE în sine e o sferă de influenţă. E o structură politică, care a adus la un loc marile ţări ale UE şi un grup al celor mici, în ideea de a crea un spaţiu care este integrat economic şi politic şi chiar dacă nu avem o putere hegemonică în UE, putem în mod clar identifica ţări care au un cuvânt mai greu decât altele. Deci în multe privinţe, Europa Centrală şi de Est este acum parte a sferei de influenţă a UE. S-ar putea schimba acest lucru? Da. Ar fi nevoie de o schimbare geopolitică majoră, de magnitudinea unui război major, dar evident, pe termen lung asemenea evenimente sunt probabile, dacă nu chiar inevitabile. Dar în mod sigur nu o prevăd pe termen scurt sau mediu. Dar dinamica pe care o vedem este emergenţa unor puteri mari regionale. Vedem o retragere a SUA din rolul de generator global de securitate şi evoluţii pozitive şi vedem ridicarea altor puteri: China, Rusia care încearcă să-şi consolideze propria sferă de influenţă, situaţia din Ucraina e în mod clar o reflexie a acesteia şi există multe păreri în lume care consideră că în câţiva ani vom vedea emergenţa unei structuri internaţionale multipolare, faţă de cea unipolară cu care ne-am obişnuit în perioada de după Războiul Rece. Şi toată lumea, inclusiv UE, urmăresc un loc la masa cu cei mari la nivel global.


Otilia Dhand este autoarea cărții „Ideea Europei Centrale: geopolitică, cultură și identitate regională” (The Idea of Central Europe: Geopolitics, Culture and Regional Identity, ed. I. B. Tauris, 2018). Este vicepreședinte senior la Teneo Intelligence, o firmă de consultanță politică cu sediul la New York, ariile ei de competență fiind țările din Europa Centrală și de Est. Are un doctorat în geopolitică de la King’s College din Londra, un master în studii est-europene și ruse la St Antony’s College, Oxford University, și a absolvit Facultatea de diplomație și relații internaționale de la Universitatea Matej Bel din Slovacia. Este citată adesea în presa internațională, în publicații precum Financial Times, The Wall Street Journal, CNN și Reuters, și este invitată frecvent să comenteze sau să participe la dezbateri la BBC, Sky News, Bloomberg TV, CNN și CNBC.

Citește și Olguța:Eu am solicitat mutarea la transporturi, cu riscul de a rămâne în afara Guvernului, la muncă îndeplinisem programul de guvernare


Distribuie articol:
1 Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *