Partea din salarii pe care angajaţii și angajatorii o cedează statului – decalajul dintre brut şi net – a crescut continuu în ultimii ani, ajungând în noiembrie 2018 la 1.866 de lei, cu o pondere a netului în brut de 60%. În urmă cu 5 ani, această diferenţă era de 569 de lei, cu o pondere de aproape 75% a netului în brut, arată seriile de date statistice analizate de REVISTA PATRONATELOR.
În luna noiembrie 2018, salariul mediu brut pe economie era de 4.658 de lei, iar cel net – de 2.792 de lei, arată ultimele date comunicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Asta înseamnă un decalaj de 1.866 de lei între net și brut – partea pe care angajații și angajatorii o cedează statului prin taxe, impozite și contribuții sociale – și o pondere de doar 60% a netului în brut.
Pentru comparație, seriile de date anterioare ale INS arată că:
– în 2008 (în urmă cu 10 ani), când salariul mediu brut era de 1.844 de lei, iar cel net de 1.361 de lei, diferența brut/net cedată statului era de 483 de lei, iar ponderea netului în brut era de 73,8%
– în 2013 (în urmă cu 5 ani), când salariul mediu brut era de 2.219 lei, iar cel net de 1.650 de lei, diferența brut/net cedată statului era de 569 de lei, iar ponderea netului în brut era de 74,3%.
Acum, când oficialitățile se laudă cu creșteri consistente de salarii, diferența cedată statului – prin taxe și contribuții – a crescut la 1.866 de lei, iar angajații mai rămân doar cu 60% din ceea ce plătesc angajatorii (ponderea netului în brut).
Văzute „în oglindă”, aceste date arată că partea cedată statului din salarii a crescut de la 25-26% în anii anteriori la 40% în 2018.
Pragul de 1.000 de lei cedați statului din salariul mediu pe economie a fost atins la începutul anului trecut, adică – paradoxal – imediat după ce guvernul anunțase măsuri de reducere a impozitării muncii.
Care-i explicația?
Potrivit specialiştilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute şi nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004.
Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul: când se calculează impozitul pe salariu, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.
O altă cauză care a dus la creşterea acestui decalaj este că ponderea contribuţiilor sociale în salariul brut este tot mai mare, chiar dacă între timp CAS a scăzut.
Ponderile cresc odată cu salariile
Din analiza datelor mai reiese că la salariile mari angajatorul plăteşte contribuţii care pot fi şi de peste 80%: pentru a-i putea da unui angajat 1.000 de euro net, angajatorul plăteşte 1.800-1.820 de euro. În schimb, la salariile mici, ponderea acestor contribuţii este de 50%: pentru a-i da angajatului 300 de euro, angajatorul plăteşte 450 de euro. Efectul este că pe măsură ce cresc salariile creşte şi ponderea contribuţiilor în valoarea brutului.
Statul ia mai mult din banii angajaților cu salarii mici
Un alt fenomen observabil în statisticile INS contrazice tezele oficiale potrivit cărora guvernările din ultimii ani ar fi fost „de stânga”, adică în favoarea românilor cu venituri mici.
Concret, decalajul dintre brut şi net creşte mai lent în grupele cu salarii maxime (IT&C, producţia de energie, bănci, aviaţie, industria tutunului etc.), dar în grupele cu salarii minime (turism, prelucrarea lemnului, industria sticlei etc.) decalajul creşte accelerat.
Nu este de mirare, astfel, că – așa cum REVISTA PATRONATELOR a semnalat recent – taxele și impozitele topesc aproape o treime din veniturile gospodăriilor populației.
Și în noiembrie 2018 salariul net a crescut mai lent decât brutul
Redăm, în continuare, principalele informații transmise vineri de INS:
– În luna noiembrie 2018, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.658 de lei, cu 2,8% mai mare decât în luna octombrie 2018
– Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2.792 de lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 72 de lei (+2,6%)
– Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice – 6.835 de lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.589 de lei)
– Comparativ cu luna noiembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 13,3%
– Câştigul salarial real (evoluția netului ajustată cu inflația) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a crescut cu 9,5%
– Câştigul salarial real a fost de 2,7% pentru luna noiembrie 2018 faţă de luna precedentă
– Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 198,7%, cu 5,3 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna octombrie 2018.
NOTĂ: Toate datele prezentate mai sus de REVISTA PATRONATELOR sunt postate pe site-ul Institutului Național de Statistică.
Sursa: Revista Patronatelor
