Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu a explicat într-o declaraţie susţinută la Cotroceni, că veniturile din bugetul pe 2019 sunt supraevaluate, iar cheltuielile sunt subevaluate şi că cifrele arată că banii din buget nu asigură plata tuturor pensiilor.
„Prognozele macroeconomice aflate la baza proiectului de buget pentru 2019 sunt excesiv de optimiste, de unde rezultă o serie de riscuri în planul stabilităţii finanţelor publice. Prognozele anului 2019 sunt mult mai îndepărtate de un scenariu realist chiar decât cele aferente anului 2018”, a declarat Marinescu.„Aceste evoluţii din 2018 au confirmat că prognozele organismelor internaţionale au fost mult mai aproape de realitate, în comparaţie cu prognozele eşuate ale Guvernului. Pentru 2019, scenariul de creştere economică de 5,5% înseamnă orice altceva, nu şi prognoză macroeconomică responsabilă, în special în situaţia în care importante economii partenere ale României resimt deja o încetinire economică”, a adăugat Cosmin Marinescu.
Consilierul prezidenţial a precizat că Guvernul avea obligaţia legală să argumenteze, în Raportul care însoţeşte bugetul, diferenţele semnificative faţă de scenariul macrobugetar al Comisiei Europene, a cărei prognoză este în prezent de doar 3,8%. „Insist asupra faptului că prognozele de creştere economică vehiculate în prezent sunt anterioare adoptării OUG 114/2018, ale cărei măsuri intempestive şi hazardate afectează sustenabilitatea unor sectoare economice esenţiale pentru România. Evaluările recente din partea unor agenţii ne arată că pot urma prognoze economice chiar mai scăzute, cu perspective negative, de încetinire a dinamicii economice. Care sunt implicaţiile? Un scenariu macrobugetar nerealist, aşa cum ne prezintă Guvernul, înseamnă venituri pe hârtie, adică venituri care nu vor fi colectate în realitate. De unde rezultă că surse importante de cheltuieli sunt incerte, sunt lipsite de fundamentnalizele proiectului de buget pentru 2019 ne arată că veniturile sunt supraevaluate cu circa 10 miliarde lei, adică 1% din PIB, ceea ce reprezintă foarte mult în raport cu nivelul estimat al deficitului bugetar. Este lipsită de credibilitate obligaţia asumată discreţionar de Guvern privind colectarea suplimentară de către ANAF a 7,5 miliarde lei, fără să fi fost prezentat un plan concret de măsuri care să arate creşterea eficienţei în colectarea veniturilor. Aşadar, conform documentelor Guvernului, venituri fiscale de 7,5 miliarde de lei sunt bazate exclusiv pe promisiuni. În timp ce creşterea cheltuielilor bugetare este certă, pentru salarii, pentru pensii, aceste venituri se bazează pe promisiuni”, a explicat Marinescu.
Citește și: Fostul şef de campanie al preşedintelui Trump, condamnat la 4 ani de închisoare
