Zeci de mii de manifestanţi au defilat sâmbătă în Germania pentru a „salva internetul”, cerând eurodeputaţilor să voteze împotriva viitoarei reforme a dreptului de autor pe care ei o consideră nefastă creaţiei online şi libertăţii de exprimare, potrivit dpa şi AFP.
Una dintre cele mai mari acţiuni de protest a avut loc la Munchen, unde poliţia susţine că au participat 40.000 de persoane. Alte 10.000 au manifestat la Koln, conform organizatorilor. Poliţia estimează la 6.000 numărul participanţilor la manifestaţia din Hamburg şi la 3.200 la cea din Hanovra.
Manifestaţii, sub sloganul „Salvaţi Internetul!”, au avut loc şi la Berlin, Stuttgart, Magdeburg, Rostock, Leipzig şi în alte oraşe.
„Avem într-adevăr nevoie de o reformă a dreptului de autor, care simplifică şi uniformizează totul la nivel european, dar interesele industriei s-au afirmat din nou aici”, explică Julia Reda, deputată europeană din partea partidului Piraţilor din Germania, puternic mobilizat împotriva acestui proiect.
Ea a propus ca reforma să fie votată, dar fără aspectele ei controversate, invitând diferite partide să se aşeze „la masa discuţiilor şi să vadă cum ne putem asigura, pe de o parte, că marile platforme redistribuie o parte din profiturile lor artiştilor şi, pe de altă parte, că internetul liber rămâne protejat”.
În marşul de la Berlin, unde se reuniseră mai multe mii de persoane, un protestatar a afişat o pancartă pe care scria:”Acest protest nu poate fi arătat din motive de drepturi de autor!”.
Alte manifestaţii erau prevăzute de asemenea în Europa, în special în Austria, Polonia şi Portugalia.
Parlamentul European urmează să se pronunţe marţi asupra unei adoptări definitive a acestui proiect controversat de directivă revizuită, prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2016.
Susţinută de mai multe zeci de media europene, între care AFP şi artişti, reforma are ambiţia să adapteze erei numerice legislaţia europeană a dreptului de autor, care datează din 2001, o epocă în care YouTube, Tumblr şi Twitter nu existau.
Susţinătorii ei speră să obţină o remunerare mai justă din partea platformelor utilizatoare a conţinutului lor, dar această reformă este în continuare combătută cu forţă de către giganţii internet precum Google şi adepţii unui internet liber.
În colimatorul lor este art.13, care are drept obiectiv de a întări poziţia de negociere a creatorilor şi având drepturi în faţa platformelor ca YouTube sau Tumblr, care le utilizează conţinuturile. În consecinţă, platformele ar fi considerate responsabile din punct de vedere juridic pentru conţinuturile lor.
Astfel, pentru a tria conţinuturile care pot fi arătate, cel mai simplu este de a utiliza filtre automate, algoritmi, acuzaţi de susţinătorii libertăţii pe internet că ar deschide poarta unei anumite forme de cenzură.
Sursa: DCnews
Citeşte şi Primul proiect „smart street lighting“ al E.ON a fost finalizat în judeţul Arad
