În 12 aprilie 1989, Nicolae Ceaușescu anunța că România nu mai are nicio datorie externă, fiind „cu adevărat independentă și economic, și politic”. Azi, 12 aprilie 2019, statisticile oficiale consemnează că soldul datoriei externe a ajuns la maximul istoric de aproape 100 de miliarde de euro.
Revista-Patronatelor mai scrie: astfel că – având în vedere ce (nu) s-a făcut cu această sumă – consider legitimă întrebarea noastră către toți factorii de decizie economică și politică din ultimii 30 de ani: Ce-ați făcut, hoților, cu O SUTĂ DE MILIARDE DE EURO?!
„Pentru prima dată în istoria sa îndelungată, România nu mai are nicio datorie externă, nu mai plătește tribut nimănui și este cu adevărat independentă și economic, și politic!”, declara Nicolae Ceaușescu într-o conferință plenară susținută pe 12 aprilie 1989.
„Am lichidat datoria externă a țării, care în 1980 reprezenta peste 11 miliarde dolari. În total, din 1975 până în martie 1989 am plătit circa 21 miliarde dolari, din care dobânzile reprezintă peste 7 miliarde dolari. În acestea nu sunt cuprinse datoriile pe care le-am avut în ruble și care, de asemenea, au fost demult achitate”, a mai spus președintele de atunci al României.
Menționăm că acum, în 2019, soldul datoriei externe se apropie de 100 de miliarde de euro, fiind mai exact de 99,6 miliarde de euro, potrivit unei raportări transmise chiar azi de Banca Națională a României.
Suntem prinși în triunghiul morții
Ne referim, în acest articol, exclusiv la datoria externă consemnată azi, deși s-ar impune o analiză mult mai amplă privind – pe de-o parte – creanțele pe care le avea România de recuperat (bani de primit) de la datornicii săi și – pe de altă parte – sumele încasate de statul român din vânzările de fabrici, uzine și alte active economice („privatizările”) din ultimii 30 de ani.
Întrebarea noastră – Ce-ați făcut, hoților, cu O SUTĂ DE MILIARDE DE EURO?! – se referă, adică, numai la datoria externă, nu și la celelalte miliarde din creanțe și privatizări.
Nu știm noi, acum, dar de fapt pare că nici nu se știe / că nu se vrea să se știe / câte miliarde se adaugă în realitate la suta de miliarde despre care vorbim și care formează acest triunghi al morții în care suntem prinși.
Așadar, în perioada 1975-1989, România a plătit în contul datoriei externe 21 de miliarde de dolari, potrivit lui Nicolae Ceaușescu, din care (atenție!) 7 miliarde au fost numai dobânzi.
Au fost 21 de miliarde în 15 ani, cu binecunoscutele eforturi dramatice de rambursare – înfometarea populației, economia forțată de energie, restricțiile de tot felul etc. Vă dați seama ce magnitudine are datoria pe care o avem azi, de aproape 100 de miliarde de euro?
Pentru exemplificare, reamintesc că numai în ultima perioadă (2015-2019) au fost câteva luni cu vârfuri de rambursare de câte un miliard de euro, momente în care graficele cursului valutar făceau cocoașe după cocoașe, atingând maxime istorice. Ultimul exemplu: ianuarie 2019; atenție, aprilie 2019 este tot un vârf de rambursare, avem plăți de 1,2 miliarde de euro, astfel că nu e exclus să avem și un nou puseu valutar.
Mai multe pe Revista-Patronatelor.ro
