Un număr de 18.476 de deţinuţi au fost eliberaţi, în perioada 19 octombrie 2017 – 6 iunie 2019, în baza legii recursului compensatoriu.
Aproape 6.400 dintre aceștia aveau de executat pedepse de peste cinci ani. Un număr de 1.203 dintre cei 18.476 de eliberați s-au întors după gratii, a precizat Ana Birchall, ministrul Justiției, pentru Newsweek.
O parte dintre cei 1.203 care s-au întors la închisoare au făcut-o după ce au primit condamnări în alte dosare care se aflau pe rolul instanțelor de judecată când au fost eliberați, și nu pentru că au comis infracțiuni noi.
Important de menționat este că, în ianuarie 2017, când PSD a preluat guvernarea, în închisorile din România se aflau 27.336 de persoane. În mai 2019 mai erau 20.515 persoane, cu aproximativ 25% mai puține, notează Manager.ro
Proiectul legii privind recursul compensatoriu a fost inițiat în 2016 de Guvernul condus de Dacian Cioloș. Atunci, proiectul nu a mai ajuns pe masă parlamentarilor, însă a ajuns în legislativ în ianuarie 2017, pe vremea când Ministerul Justiției era condus de social-democratul Florin Iordache, iar șeful Guvernului era Sorin Grindeanu. Același Florin Iordache care a semnat raportul de revocare din funcție a Laurei Codruța Kovesi, de la șefia Direcției Naționale Anticorupție.
Proiectul legii privind recursul compensatoriu a fost inițiat în 2016 de Guvernul condus de Dacian Cioloș. Atunci, proiectul nu a mai ajuns pe masa parlamentarilor, însă a ajuns în legislativ în ianuarie 2017, pe vremea când Ministerul Justiției era condus de social-democratul Florin Iordache, iar șeful Guvernului era Sorin Grindeanu. Același Florin Iordache care a semnat raportul de revocare din funcție a Laurei Codruța Kovesi, de la șefia Direcției Naționale Anticorupție, scrie Manager.ro.
Majoritatea PSD-ALDE-UDMR a modificat legea, adăugând mai multe amendamente formei inițiale, toate în favoarea infractorilor. Spre exemplu, a fost crescut numărul zilelor reduse din pedeapsa de la 3 la 6 pentru fiecare luna de detenție în condiții necorespunzătoare, suprafață minimă pentru deținut socotită că adecvată a fost majorată de la 3 la 4 metri pătrați, iar verificarea condițiilor de detenție a devenit mai laxă
Nume sonore din PSD spuneau, în susținerea recursului compensatoriu, că toți oamenii au dreptul la o a două șansă, au dreptul la clemență și că închisorile sunt populate peste capacitatea lor, motiv pentru care se impune o astfel de măsură, spuneau social-democrații.
Mulți infractori condamnați definitiv pentru diverse fapte din Codul penal au primit chiar și compensații bănești de la stat, după ce au reclamat condițiile „improprii” în care au fost încarcerați în pușcăriile din România, tot prin portițele legislative create de Legea recursului compensatoriu.
Legea recursului compensatoriu a fost criticată în trecut și de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarilor care într-un comunicat emis după plecarea din funcție a lui Tudorel Toader estima că „peste 70% se vor întoarce în următorii ani după ce vor fi comis noi infracțiuni.”
Concluzie…
-2.088 de deținuți eliberați după ce au comis fapte precum omor, omor calificat, ucidere din culpă sau loviri și vătămări cauzatoare de moarte;
-5.928 de eliberați după ce au comis fapte precum furt, furt calificat, tâlhărie și tâlhărie calificată;
-762 eliberați după ce au comis violuri;
-243 de condamnați pentru trafic de persoane și trafic de minori au fost și ei eliberați.
-87 de pedofili eliberați
Sursă: Manager.ro
