Datele demografice arată că oferta potenţială a forţei de muncă este în declin din cauza scăderii naturale, a îmbătrânirii populaţiei şi a migraţiei externe, relevă un studiu prezentat miercuri, la Cluj, în cadrul primei întâlniri din seria conferinţelor „Pactul pentru Muncă”, organizată de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) şi de Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG).
„Datele demografice ne arată că oferta potenţială a forţei de muncă este în declin datorită scăderii naturale (rata natalităţii scăzând de la 13,6% în 1990 la 8,6% în 2018), a îmbătrânirii populaţiei (vârsta medie a populaţiei după domiciliu, la 1 iulie, crescând de la 35 ani în 1992 la 41,4 în 2018) şi a migraţiei externe (17.536 emigranţi definitivi în 1998 comparativ cu 27.229 emigranţi definitivi în 2018). Printre cetăţenii UE cu vârsta cuprinsă între 20-64 de ani, atunci când ne raportăm la cetăţenii care au locuit într-un alt stat membru al UE decât cel al cetăţeniei lor în 2018, românii au cea mai mare pondere (în 2018 s-au înregistrat 21,3% români, doar 9,5% în 2008), dar şi ca valoare absolută (2.524.000 persoane). În 2018 s-au înregistrat valori record de imigranţi definitivi (11.907 imigranţi definitivi în 1998, comparativ cu 65.678 imigranţi definitivi în 2018), o creştere de aproximativ cinci ori mai mare în 20 de ani ce arată o potenţială creştere a importului de forţă de muncă”, arată cercetarea intitulată „Studiu privind ocuparea forţei de muncă din România în contextul UE. Analiza celor mai recente date”, realizată de Asociaţia de Analiză Decizională şi Strategică.
Potrivit studiului, tinerii din România, în special cei sub 24 ani, reprezintă un grup defavorizat pe piaţa muncii.
„Mobilitatea internă la nivel de regiune, deşi nu foarte ridicată în valori absolute, arată că regiunile cele mai dezvoltate economic şi puţin sărace sunt cele care înregistrează un sold pozitiv al schimbărilor de domiciliu, anume: Bucureşti – Ilfov, Vest, Nord – Vest şi Centru. În 2018, populaţia de peste 15 ani din România era de 16,5 milioane, din care 9,1 milioane reprezintă populaţia activă (populaţie ocupantă 8,7 milioane şi 0,4 milioane de şomeri) şi 7,4 milioane reprezintă populaţia inactivă. Indicatorii privind piaţa muncii şi de statistică socială atrag atenţia asupra inegalităţii dezvoltării economice la nivel de regiune. În 2018, cele mai pozitive date vin de la regiunea Bucureşti – Ilfov, care a înregistrat o rată de ocupare a resurselor de muncă (15-64 ani) de 71,3%, în timp ce rata riscului de sărăcie a fost cea mai scăzută la nivel de regiune (4,1%). Tinerii din România, în special cei sub 24 ani, reprezintă un grup defavorizat pe piaţa muncii. Tinerii cu vârste cuprinse între 15-24 ani ocupaţi la nivelul UE înregistrează o rată de 35,4%, în timp ce tinerii din România au o pondere de doar 24,7%. Rata şomajului de lungă durată a tinerilor (12 luni sau mai mult) pentru persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani (%) este mai mare în România (4,3%) faţă de UE (3,6%)”, relevă studiul.
De asemenea, potrivit studiului, rata riscului de sărăcie la locul de muncă în funcţie de nivelul de instruire relevă că în 2018 cei care au urmat o formă de învăţământ mai mic decât gimnazial au avut o rată de 49,3%, în timp ce cei care au urmat învăţământul profesional, liceal şi postliceal au înregistrat o rată de doar 11,2% în 2018.
„România se numără printre statele cu pondere ridicată a tinerilor care au renunţat timpuriu la educaţie şi formare profesională, cea mai mare pondere fiind în zonele rurale: UE (11,0%) comparativ cu România (25,4%). Totodată, nu trebuie trecut cu vederea faptul că, în România, ponderea populaţiei rurale în totalul populaţiei este ridicată (> 40%). Rată foarte mică de participare la educaţie şi formare în rândul adulţilor. Rata de participare la educaţie şi formare (ultimele 4 săptămâni) după vârstă pentru persoanele de 35 ani şi peste este mai mică de 1%. Modificarea ponderii populaţiei ocupate pe sectoare de activitate de-a lungul ultimilor ani, evidenţiază importanţa sectoarelor de servicii (47,1% în 2017), de industrie şi construcţii (30,1% în 2017). În acest context sunt necesare strategii de inovare şi de îmbunătăţire a competenţelor digitale ale lucrătorilor. România trebuie privită în contextul European, dar şi al globalizării, astfel încât strategiile naţionale de dezvoltare sunt necesare a se construi cu o perspectivă pe termen lung pentru o dezvoltare durabilă. Pentru o dezvoltare durabilă a forţei de muncă din Romania este necesară o viziune macro pe termen lung, care să cuprindă un mediu economic stabil, dezvoltarea regiunilor defavorizate şi diminuarea inegalităţilor la nivel de regiune; oportunităţi privind locurile de muncă pentru tineri prin susţinerea educaţiei corelată cu necesarul de forţă de muncă pe sectoare de activitate şi motivarea intrinsecă şi extrinsecă a tinerilor pentru a nu emigra; formarea continuă a adulţilor în vederea adaptării acestora dinamica pieţei muncii; atragerea de noi investiţii în sectoarele de activitate ce privesc agricultura şi industria; susţinerea unei creşteri economice bazată pe producţie”, arată studiul.
La Cluj-Napoca se desfăşoară prima întâlnire din seria conferinţelor „Pactul pentru Muncă”, organizată de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) şi de Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG).
„Pactul pentru Muncă” reprezintă o iniţiativă a Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin şi Federaţiei Naţionale de Petrol şi Gaze care îşi propune să găsească soluţii şi strategii viabile pe termen lung, care să contribuie la diminuarea deficitului forţei de muncă.
Citește și Clotilde Armand publică lista beizadelelor: copiii liderilor PSD, angajați pe bani grei la stat
Printre cei care vor aborda subiectele legate de criza forţei de muncă şi impactul acesteia asupra activităţii companiilor se numără Roxana Mînzatu – ministrul Fondurilor Europene, preşedintele CONAF, Cristina Chiriac, profesorul Mihaela Luţaş de la UBB, primarul Emil Boc, preşedintele FPPG, Frank Neel, CEO ROMGAZ, Adrian Volintiru, antreprenori, manageri de top ai marilor companii, autorităţi locale, specialişti în domeniu.
