Kelemen Hunor a afirmat că în relaţia majorităţii cu minoritatea maghiară din România „se simte o lipsă de încredere, o lipsă de respect”, problemă ce „apare şi în viaţa cotidiană”.
„Şi dacă facem o comparaţie unde eram în 1989, în decembrie, şi unde am ajuns, e un parcurs, hai să spunem aşa, bun, dar cu mult mai puţine rezultate decât ne-am fi dorit. Comunitatea a rămas aici – 1, 3 milioane de oameni – vrea să construiască o ţară mai bună, dar, în acelaşi timp, vrea să rămână cu identitatea foarte bine păstrată, atât identitatea lingvistică şi culturală şi tot ce ţine de identitatea autentică. Şi, permanent, are un sentiment că majoritatea românească – vorbim de o relaţie asimetrică, nici nu se poate altfel – încearcă să asimileze, încearcă să găsească pretexte, legale, mai puţin legale, de a mai lua ceva din drepturile obţinute”, a spus Kelemen Hunor la sediul Institutului Cultural Român (ICR).
Preşedintele UDMR, care a participat la lansarea cărţii „100 de ani, o sută de personalităţi maghiare reprezentative din România”, a spus că „mai ales în ultima perioadă, mai ales după 2012-2013, se simte o astfel de tendinţă”.
„Şi atunci, prejudecăţile nu dispar. Prejudecăţile se întăresc. Prejudecăţile în sânul comunităţii maghiare. Există şi prejudecăţi pe partea cealaltă, pe partea majorităţii româneşti, există şi prejudecăţi pe partea noastră. Şi noi încercăm să înţelegem de ce acest sentiment, de ce această preocupare, de ce nu se poate construi permanent ceva, de ce trebuie să dărâmi ceea ce ai construit?”, a mai spus Kelemen Hunor.
El a susţinut că majoritatea românească are percepţia că problemele comunităţii maghiare s-au rezolvat „în mod exemplar, într-un mod cum nu s-a mai întâmplat niciodată”.
„Şi când mai apare vreo problemă – se închide vreo şcoală, există o amendă, mai apare o lege în Parlamentul României – atunci spun: ‘Dar noi ştiam că nu sunt probleme. Iarăşi a venit UDMR’. Creşte tensiunea, imediat se isterizează o anumită parte a presei. ‘UDMR vrea să fure Ardealul’. Se simte o lipsă de încredere, o lipsă de respect. Şi această problemă apare şi în viaţa cotidiană”, a explicat Kelemen Hunor.
Preşedintele UDMR a declarat că „ceea ce doreşte comunitatea maghiară e o chestiune extrem de simplă, o rezolvare instituţională pentru a păstra identitatea, o garanţie instituţională pentru a rămâne cu cultura, cu limba, cu tot ce ţine de identitatea etnică şi nimic altceva”.
„Fiindcă şi noi vrem o ţară mai bună, nu vrem o ţară mai proastă sau mai puţin bună decât doreşte majoritatea românească. Şi aici vine, bineînţeles, perspectiva viitorului. Ok, nu mai putem schimba trecutul. Prezentul e cum e, dar oare reuşim să restabilim respectul, să restabilim încrederea şi oare reuşim să construim ceva în viitor împreună? Asta este întrebarea, dacă încercăm să dăm o perspectivă pentru relaţiile româno-maghiare, pentru relaţia noastră minoritatea maghiară şi majoritatea românească. În continuare va fi o relaţie asimetrică. Permanent, majoritatea va fi responsabilă pentru ceea ce se întâmplă cu minoritatea. Aşa a fost şi înainte de 1918. Haideţi să fim foarte sinceri! Atunci, majoritatea maghiară a greşit. Acum, parcă se repetă greşeala”, a spus Kelemen Hunor.
El a afirmat că exerciţiul militar „Concordia” din judeţele Harghita şi Covasna dă naştere la interpretări.
„Nu este problema că Armata face un exerciţiu, Armata are dreptul să facă exerciţii militare oriunde în România. Dar când argumentezi necesitatea acestui exerciţiu spunând că e o chestiune foarte asemănătoare cu Osetia de Sud şi cu Donbas, atunci… (…) Despre ce vorbim? Asta este oferta statului român? Asta este oferta majorităţii pentru comunitatea din Harghita şi Covasna? (..) Şi noi suntem preocupaţi să restabilim respectul şi încrederea, fiindcă de 100 de ani, vrând-nevrând, (…) trăim împreună”, a încheiat Kelemen Hunor.
Cartea „100 de ani, o sută de personalităţi maghiare reprezentative din România’, publicată de editura Fundaţiei pentru şcoală, a fost lansată, marţi seară, în Sala Mare a Institutului Cultural Român.
Citește și Hunor crede că Iohannis e rău pentru că a respectat Constituția
La eveniment au participat scriitorul Béla Markó, fost preşedinte al UDMR, cercetătorul Cosmin Popa, de la Academia Română, şi editorul Zoltán-Csaba Novák.
Krizbai Béla Dan, vicepreşedinte al ICR, a fost gazda evenimentului, întâlnirea fiind moderată de gazetarul Ovidiu Nahoi, redactor-şef al RFI România.
Potrivit ICR, volumul, structurat în nouă capitole, prezintă o sută de personalităţi de etnie maghiară din domeniul literaturii, ştiinţelor, artelor plastice, vieţii publice, politice şi religioase, ştiinţelor medicale, culturii şi sportului. Printre acestea se numără arhitectul Kós Károly, scriitorul Tamási Áron, artiştii plastici Balázs Imre şi Mattis-Teutsch János, scriitorul şi politicianul Domokos Géza, juristul Mikó Imre, episcopul romano-catolic Márton Áron, atleta Balázs Jolán (Iolanda Balaş) sau violonistul Ruha István.
Cartea a fost editată şi în limba maghiară în cadrul programului „1.000 de ani în Transilvania, 100 de ani în România”, lansat anul trecut în contextul marcării Centenarului Marii Uniri.
