Toate partidele parlamentare servesc interesele companiilor care îşi fac legi speciale pentru a frauda economia României, în privinţa activităţilor de transport alternativ, sunt de părere reprezentanţii Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR).
Aceștia nu vorbesc nimic despre nevoia de adaptare la ”civilizație” a unei mari părți a taximetriștilor care taxează uneori pasagerii după bunul lor plac. Exemplu în acest sens sunt cursele de la Aeroportul Henri Coandă sau diverse curse solicitate noaptea în stradă. Comunicatul celor de la COTAR nu incriminează nici lipsa posibilității de plata cu cardul în taxiuri sau păstrarea restului de către taximetriști pe motiv că ”nu au mărunt”.
Punctul de vedere al transportatorilor, transmis printr-un comunicat, vine după ce, marţi, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea OUG 49/2019 privind activităţile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto intermediate prin platforme digitale. Deputaţii au aprobat, totodată, şi câteva amendamente la ordonanţa de urgenţă, printre care şi abrogarea articolului 38 care prevedea, practic, că legea era valabilă doar trei ani.
„Am asistat, astăzi, la un teatru de prost gust, îmbrăcat în haina unui ‘exerciţiu democratic’. Am văzut, în Comisia de transporturi, cum interesele personale şi de grup sunt mai presus de interesul naţional, mai presus de proştii care aduc 8% din PIB-ul României, respectiv transportatorii autorizaţi de persoane şi marfă. Cu toate că de opt ani zace în sertarele comisiilor din Camera Deputaţilor OG 27/2011, care trebuia să fie Legea Transportului în România, aceasta nici măcar nu a fost luată în discuţie, în timp ce astăzi, ‘pe repede înainte’, a trecut ordonanţa privind transportul alternativ, cu unele completări hilare, una dintre ele fiind prelungirea perioadei de tranziţie până la 1 februarie 2020. Cu alte cuvinte, parlamentarii din toate partidele le-au dat mână liberă transportatorilor neautorizaţi să fure legal încă patru luni, să facă transport de persoane cum vor, să nu plătească nimic la stat, aşa cum au făcut şi în ultimii patru ani. Sperăm ca, de data aceasta, organele abilitate ale statului – DNA, DIICOT, ANAF etc. – să înceapă o anchetă şi să-i tragă la răspundere pe toţi cei care au pus umărul la fraudarea bugetului naţional, în ultimii patru ani şi opt luni”, a declarat Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR.
Pe de altă parte, COTAR apreciază demersurile ANAF, prin care s-au trimis la peste o mie de persoane şi firme adrese pentru a se prezenta cu documente pentru justificarea încasărilor din activităţii neautorizate.
„În acelaşi timp, se pare că şi Direcţia Antifraudă a efectuat verificări la firme partenere ale multinaţionalelor care desfăşoară activităţi de ‘ridesharing’ în România şi au dispus sute de sancţiuni, amenzi în valoare de peste un milion şi jumătate de lei, precum şi confiscări de numerar din venituri ilicite de milioane de lei. S-au întocmit mai multe dosare penale în urma constatării că bugetul consolidat al statului a fost fraudat. COTAR aşteaptă de la toate instituţiile abilitate ale statului să îşi facă datoria şi să oprească frauda care se face cu ajutorul unor parlamentari interesaţi doar de propriul buzunar, nu de interesul naţional”, se menţionează în comunicat.
Potrivit sursei citate, legislaţia din România prevede confiscarea câştigurilor provenite din activităţi neautorizate, „ceea ce nu s-a aplicat în cazul persoanelor fizice sau juridice care au obţinut venituri din activităţile neautorizate şi nelicenţiate de transport, precum ridesharing”.
„Confiscarea acestor venituri ar putea ajuta statul român să plătească o parte din datoria externă făcută în ultimii trei ani sau să asigure cofinanţarea mai multor lucrări de infrastructură, cu banii obţinuţi astfel la bugetul statului. Dacă ANAF va aplica legea, România ar putea renunţa la împrumuturile externe, pentru următoarea perioadă. Listele primite de ANAF din Olanda arată, fără echivoc, faptul că atât persoane fizice, cât şi firme care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, au avut încasări uriaşe, fără a plăti nicio taxă către statul român. Una dintre firmele controlate recent fraudase bugetul cu aproape cinci milioane de lei. Cu toate acestea, se poate observa, în continuare, că politicienii care se grăbesc, în Parlament, să treacă ‘pe repede înainte’ OUG privind transportului alternativ, în care apare o nouă prevedere, introdusă de către cei care susţin activitatea de ‘ridesharing’, respectiv prelungirea legală a posibilităţii de a frauda statul român încă patru luni, de acum înainte, în condiţiile în care statul român se împrumută săptămânal pentru a-şi putea onora plăţile”, subliniază transportatorii.
Citește și Uber România anunță extinderea Uber Eats în Timișoara
Deputaţii au adoptat, marţi, proiectul de Lege pentru aprobarea OUG 49/2019 privind activităţile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto intermediate prin platforme digitale.
Potrivit documentului, transportul alternativ este efectuat de către un operator de transport autorizat, contra cost, pe bază de contract de transport alternativ încheiat între pasager şi operatorul de transport deţinător al autoturismelor, care este intermediat de un operator al platformei digitale, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, printr-o platformă digitală avizată tehnic de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI).
În situaţia în care operatorul platformei digitale este o persoană juridică nerezidentă, acesta este obligat să aibă, pe toată perioada în care îşi desfăşoară activitatea de intermediere a transportului alternativ pe teritoriul României, o filială înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), prin care se derulează activităţile comerciale în România.
Ministerul Comunicaţiilor va emite avizul tehnic pentru platforma digitală în termen de 30 de zile lucrătoare de la depunerea documentaţiei complete. Avizul tehnic pentru platformele digitale va avea o valabilitate de 24 de luni, conform unui amendament adoptat de către deputaţi.
Actul normativ mai prevede că pentru fiecare autoturism deţinut în proprietate, închiriere, comodat, contract de leasing şi utilizat în vederea efectuării transportului alternativ agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere Române – ARR, emitentă a autorizaţiei de transport alternativ, eliberează operatorului de transport alternativ, în termen de 15 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii, câte o copie conformă a acesteia, după depunerea documentelor, în copie, referitoare la autorizaţia de transport alternativ, la certificatul de înmatriculare şi cartea de identitate a autoturismului, declaraţia pe propria răspundere privind îndeplinirea de către autoturismul respectiv a condiţiilor necesare, precum şi la contractul de închiriere a autoturismului sau contractul de comodat în forma autentificată a autoturismului, după caz.
Retragerea autorizaţiei de transport alternativ se realizează de către autoritatea de autorizare şi are drept consecinţă pierderea calităţii de operator de transport alternativ autorizat, precum şi retragerea tuturor copiilor conforme eliberate pe baza autorizaţiei respective. Autorizaţia de transport alternativ poate fi retrasă dacă operatorul nu îndeplineşte una dintre condiţii, a folosit documente false, şi-a încetat activitatea ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive sau la cerere.
Tot marţi, deputaţii au decis eliminarea din ordonanţă a prevederii potrivit căreia autoturismele cu care se efectuează transport alternativ trebuie să îndeplinească condiţia de a avea maximum cinci locuri, inclusiv locul conducătorului auto.
Actul normativ mai prevede că, în cazul în care se încasează direct de la pasager, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar, contravaloarea serviciului prestat, operatorul de transport alternativ are obligaţia de a utiliza aparat de marcat electronic fiscal, de a emite şi înmâna bon fiscal pasagerului, precum şi de a emite factură la solicitarea acestuia.
În cazul serviciilor de transport alternativ pentru care plata se realizează exclusiv online, prin intermediul platformei digitale, prin debitarea contului pasagerului cu suma reprezentând contravaloarea cursei respective, este obligatorie emiterea unei facturi electronice către pasager, prin intermediul platformei digitale.
Operatorul platformei digitale are şi obligaţia să achite la bugetul de stat o taxă în valoare de 100.000 de lei la fiecare 24 de luni.
În trafic, pe durata efectuării curselor de transport alternativ, autoturismele înregistrate pe platforma digitală vor avea afişat la vedere, în partea din faţă şi din spate a autoturismului, un ecuson pentru transport alternativ cu dimensiunea de 10 cm X 10 cm, ce va conţine, pe lângă numărul de înmatriculare al autoturismului şi elemente de siguranţă care să ateste autenticitatea ecusonului, denumirea platformei digitale pe care este înregistrat autoturismul.
Persoanele fizice şi juridice care derulează operaţiuni ce intră sub incidenţa prezentei ordonanţe de urgenţă beneficiază de o perioadă de tranziţie până la data de 1 februarie 2020.
Deputaţii au decis abrogarea articolului 38 care prevedea că avizul tehnic pentru platformele digitale, autorizaţia pentru transportul alternativ, precum şi copia conformă a autorizaţiei pentru transport alternativ se eliberează pentru perioadele corespunzătoare prevăzute, fără a depăşi data de 30 septembrie 2022. Camera Deputaţilor este for decizional.
