O creştere bruscă a insolvenţelor la nivel global, pe fondul crizei generate de COVID-19, este prefigurată pentru acest an, arată barometrul Coface Q1 2020, care relevă că, anul acesta, insolvenţele vor creşte la nivel global cu 25% și se va înregistra prima recesiune economică globală după 2009.
Mai exact, specialiştii estimează că 68 de ţări vor intra în recesiune, relatează News.ro.
Barometrul Coface arată: „La început, epidemia de COVID-19 din China a afectat un număr limitat de linii de business – dar de atunci s-a transformat într-o pandemie globală. Repercusiunile sale au creat un dublu şoc – ofertă şi cerere – care afectează un număr mare de industrii din întreaga lume. Această criză nu poate fi comparată cu alte crize din trecut, întrucât toate au avut origini financiare (de exemplu, criza creditelor globale din 2008-2009, Marea Depresiune din 1929). Întrebarea nu mai este ce ţări şi sectoare de activitate vor fi afectate de acest şoc, ci mai degrabă cine va scăpa”.
Potrivit specialiştilor, şocul ar putea fi şi mai violent în economiile emergente, deoarece pe lângă gestionarea pandemiei, care va fi tot mai dificilă, aceste economii se confruntă şi cu scăderea preţului petrolului, precum şi cu ieşirile de capital care au crescut de patru ori faţă de nivelurile lor din 2008.
În acest context, Coface prognozează că în 2020 se va înregistra prima recesiune economică globală după 2009, cu o rată de creştere de -1,3% (după + 2,5% în 2019).
Coface estimează că 68 de ţări vor intra în recesiune (faţă de numai 11 anul trecut), comerţul mondial va scădea cu 4,3% în acest an (după o scădere de -0,4% în 2019) şi se va înregistra o creştere de 25% a insolvenţelor (comparativ cu predicţiile de +2% din luna ianuarie 2020).
Coface vorbeşte despre cea mai mare creştere a insolvenţelor din 2009 până în prezent: +25% în 2020.
De asemenea, specialiștii au mai arătat: „Această tendinţă de creştere accelerată a insolvenţelor ar urma să afecteze Statele Unite (+39%) şi toate principalele economii din Europa de Vest (+18%): Germania (+11%), Franţa (+15%), Regatul Unit (+33%), Italia (+18%) şi Spania (+22%). Şocul ar putea fi şi mai violent în economiile emergente: pe lângă gestionarea pandemiei, care va deveni tot mai dificilă, aceste economii se confruntă şi cu scăderea preţului petrolului, precum şi cu ieşirile de capital care au crescut de patru ori faţă de nivelul din 2008”.
Pentru întreprinderi, măsurile de izolare luate de guverne din peste 40 de ţări pentru a stopa extinderea virusului COVID-19, reprezentând peste jumătate din populaţia lumii, au avut consecinţe immediate și „au dus la un şoc de aprovizionare cum nu s-a mai observat în timpul crizelor majore anterioare”, spun specialiştii.
Există și sectoare care ar putea să beneficieze de această situație excepțională, precum cel agro-alimentar şi farmaceutic, mai arată studiul citat, care mai notează: „Cea mai evidentă consecinţă a pandemiei pe termen scurt este exacerbarea tensiunilor geopolitice existente. Nu poate fi exclus riscul unor noi valuri de măsuri protecţioniste, care vizează în special sectoarele cheie ale noii ordini de sănătate şi economie (de exemplu, limitarea exporturilor de produse agroalimentare şi / sau farmaceutice, considerate vitale). Continuarea «războiului commercial» dintre SUA şi China, care vizează sectoarele strategice, în special electronice, rămâne şi ea o posibilitate”.
Acest lucru ar putea fi întărit de campania prezidenţială din SUA şi / sau în cazul creşterii protestelor sociale într-una dintre aceste două ţări.
