Putin a admis că Rusia se confruntă acum cu o criză economică mai gravă decât recesiunea globală din 2009. Prețurile principalului export al țării, fundamentul economiei și bugetului ei, s-au prăbușit fix atunci când Covid-19 o forța să intre în carantină. FMI prognozează o contracție a PIB-ului rusesc cu 5,5% anul acesta.
Economiștii de la Institutul Gaidar din Moscova, de orientare liberală, estimează un declin cu 7-12% – ceea ce ar presupune un deficit bugetar chiar mai mare decât estimarea de 6% a băncii centrale a Rusiei. Veniturile de 150 de miliarde de dolari din petrol pe care Rusia le-a direcționat către Fondul Național de Avuție, conceput pentru zile negre, pot acoperi o parte din deficitul bugetar, însă ele ar putea fi cheltuite mult mai rapid decât este de așteptat.
Pe de altă parte, pachetul de asistență pentru pandemie al guvernului echivalează cu mai puțin de 3% din PIB, o proporție mult mai mică decât în cazul majorității economiilor dezvoltate. E destinat în special marilor companii și mai puțin IMM-urilor și gospodăriilor, iar o mare parte din sumă provine din scutiri de impozite și garantări de împrumuturi, iar nu ajutor direct. Alexei Kudrin, fost ministru de finanțe, a apreciat că 8 milioane de ruși ar putea rămâne șomeri. Cum două treimi din cetățeni nu dețin economii, ar putea rezulta suferințe concrete.
Pentru Putin, cele mai noi probleme survin într-un context deja dificil. Câțiva ani de scădere a veniturilor reale urmați de majorarea vârstei de pensionare în 2018 i-au erodat deja rata aprobării. Pandemia expune acum sub-finanțarea cronică a sistemului de sănătate. Președintele plănuia să aplaneze vociferările rușilor pentru un nivel de trai, educație și asistență medicală mai bune prin cheltuieli masive pe „proiecte naționale”, însă recesiunea le va face acum mai costisitoare.
Doi medici “picați” la datorie
În ultima săptămână, doi medici din Rusia au căzut de la fereastra unui spital. Natalia Lebedeva, medic la un centru de antrenament pentru cosmonauți din apropierea Moscovei a murit vineri, după ce a plonjat în gol de la geamul camerei unde era internată cu simptome de coronavirus, transmite The Moscow Times.
“Natalia Lebedeva și-a pierdut viața într-un mod tragic în urma unui accident din 24 aprilie”, a transmis, luni, Agenția rusă de Micro-Biologie, unde femeia era angajată.
Autonomia Ținutului Secuiesc, adoptată tacit de Camera Deputaților
Colegii săi acuză însă că Lebedeva s-ar fi sinucis după ce a fost acuzată că a răspândit virusul în rândul angajaților centrului de pregătire a cosmonauților, mai notează jurnaliștii The Moscow Times.
Moartea Nataliei Lebedeva vine la câteva zile după ce șefa unui spital din Siberia a căzut în gol de la etajul al cincilea al clinicii. Medicul tocmai terminase o conversație telefonică cu un superior, în care se plângea de lipsa echipamentelor de protecție și a personalului.
Oligarhii și „securo-crații” care-l privesc drept garant al puterii lor
Mulți ruși au participat săptămâna trecută la proteste virtuale, atașând clădirilor guvernamentale comentarii furioase într-o aplicație cartografică; la Vladikavkaz, în sudul țării, localnicii au ieșit în stradă pentru a protesta contra pierderii locurilor de muncă. Dar, chiar și acum, probabilitatea ca asemenea gesturi de opoziție să escaladeze într-atât încât să-i pericliteze viitorul dlui Putin este slabă; rușii au demonstrat o capacitate extraordinară de a rezista la greutățile vieții.
Însă manevra președintelui de a schimba regulile pentru a putea participa iar la alegeri în 2024 urmărea parțial să suprime alte manevre din rândul „elitelor”, cele care-l mențin cu adevărat la putere. Oligarhii și „securo-crații” care-l privesc drept garant al puterii lor vor pândi orice semn de disipare a autorității sale. Chiar dacă e improbabil ca el să vrea să facă pace în Ucraina – proiectul său fanion din politica externă în ultimii ani -, problemele lui interne ar putea face ca Putin să nu mai lanseze nici un fel de noi aventuri expansioniste în viitorul previzibil.
