Arma UE împotriva politicienilor și funcționarilor hoți devine operativă la 1 martie 2021. Comisia Europeană a făcut apel la statele membre să-şi numească rapid procurorii delegați pentru a permite Parchetului european (EPPO), noua armă a UE împotriva fraudei, să-şi înceapă activitatea la 1 martie.
Parchetul european, care va avea puterea de a cerceta, urmări şi trimite în judecată în faţa jurisdicţiilor naţionale pe autorii unor infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, a fost instalat la sfârşitul lui septembrie, în Luxemburg. Procurorul şef european, Laura Codruţa Kovesi, şi cei 22 de procurori reprezentând statele care participă la această cooperare consolidată au depus jurământul.
Intrarea sa în funcţiune depinde însă de numirea de către ţările participante a procurorilor delegaţi, care vor fi însărcinaţi în aceste state să efectueze anchetele, dar şi de adaptarea legislaţiilor naţionale pentru a integra această nouă autoritate judiciară.
„Câteva state membre şi-au numit procurorii delegaţi, care vor începe să activeze la 15 ianuarie pentru a testa diferitele proceduri în cadrul parchetului european”, a declarat comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, la finalul unei reuniuni prin videoconferinţă a miniştrilor europeni.
Citește și Koveși la BBC: informațiile de la serviciile secrete folosite de DNA pentru deschiderea cazurilor de corupție
„Fac apel la toate celelalte state membre să accelereze nominalizările pentru a fi în măsură să-şi demareze activităţile de la 1 martie 2021”, a adăugat el în cadrul unei conferinţe de presă.
„Nu ne putem permite noi întârzieri”, a adăugat comisarul european belgian, subliniind importanţa acestui parchet european pentru protecţia viitorului buget multianual al UE şi a planului de relansare masiv care îi este ataşat.
În prezent numai două ţări şi-au numit procurorii delegaţi – Germania şi Slovacia – iar desemnarea lor este în curs în Ţările de Jos, Estonia şi Luxemburg.
Din cele 27 de state UE, cinci nu vor participa la EPPO. Este vorba despre Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.
Această autoritate este competentă pentru fraude cu fondurile europene, fraudă cu TVA de peste zece milioane de euro şi corupţie, iar această infracţionalitate reprezintă între 30 şi 60 de miliarde de euro pe an, potrivit Laurei Codruţa Kovesi.
