Companiile din România înregistrează un decalaj major în ceea ce privește implementarea noilor tehnologii digitale, deși interesul teoretic pentru acestea este ridicat. În prezent, doar 5,2% dintre firmele românești utilizează soluții bazate pe inteligență artificială (AI), o valoare de aproape patru ori mai mică decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, care se situează în jurul procentului de 20%. Prin comparație, în statele europene aflate în avangarda digitalizării, cum este Estonia, rata de utilizare a acestor instrumente depășește pragul de 40%.
Discrepanța dintre intenție și realitatea din teren este uriașă, în condițiile în care datele statistice arată că două treimi, respectiv 66% dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din România declară că își doresc să adopte inteligența artificială și recunosc potențialul acesteia de a transforma industriile în care activează. Această diferență majoră demonstrează că principala barieră în calea digitalizării nu o reprezintă accesibilitatea tehnologiei, ci reticența managerilor în fața schimbării și lipsa curajului de a face primul pas în implementare.
Costurile accesibile și capcana fricii de necunoscut
Contrar percepției generale că inteligența artificială este un instrument complex, destinat exclusiv marilor corporații de IT sau entităților cu bugete masive de cercetare, tehnologia de bază este extrem de accesibilă în prezent. Instrumente simple și eficiente de generare și analiză, precum abonamentele la ChatGPT sau Claude, implică costuri operaționale reduse, de aproximativ 20 de dolari pe lună. Cu toate acestea, frica de necunoscut și sentimentul greșit că aceste soluții sunt destinate altor piețe rămân elemente care costă scump IMM-urile locale, într-un context global în care tehnologia evoluează accelerat.
Utilizarea inteligenței artificiale nu mai reprezintă de mult timp un simplu avantaj competitiv pe care o companie îl poate avea sau nu, ci devine o condiție fundamentală de supraviețuire pe piață, similar cu rolul pe care l-au avut internetul în anii 2000 sau smartphone-urile în deceniul următor. Firmele din state vecine sau cu economii similare, precum Polonia, Cehia sau Germania, integrează deja activ aceste sisteme în fluxurile zilnice de lucru, acumulând lună de lună un avans considerabil de productivitate în raport cu antreprenorii români.
Impactul direct în productivitate și carențele strategiei de stat
Integrarea tehnologiilor de tip AI în activitatea curentă a unui IMM poate fi realizată în departamente diverse, cum ar fi marketingul, relațiile cu clienții, analiza de date, activitățile de suport juridic sau managementul resurselor umane. Beneficiile logistice se traduc direct în timp salvat, estimările indicând între 5 și 15 ore de muncă câștigate săptămânal pentru o companie de dimensiuni mici. Aceasta înseamnă o economie de până la 60 de ore pe lună, oferind o amortizare a investiției chiar din prima lună de utilizare prin creșterea directă a eficienței personalului.
Vezi și Cele mai interesante 5 informații secrete pe care cazinourile nu își doresc să le cunoști
Pe de altă parte, mediul de afaceri se lovește și de lipsa unei viziuni pe termen lung din partea autorităților. Statul român nu dispune în acest moment de o strategie clară și coerentă privind sprijinirea și stimularea adopției inteligenței artificiale în sectorul privat de dimensiuni medii și mici. Deși reglementările europene din domeniu au fost preluate rapid, accentul a fost pus pe restricții, riscuri și aspecte de ordin etic, ignorându-se componenta esențială de educare a pieței. Această abordare administrativă greșită, prin care s-a reglementat un domeniu înainte de a fi explicat și promovat, este decontată direct de companii prin pierderi de competitivitate.
În acest peisaj economic, recomandarea specialiștilor pentru antreprenori este să înceapă testarea soluțiilor digitale fără a mai aștepta strategii guvernamentale sau clarificări legislative depline. Inteligența artificială singură nu va înlocui afacerile tradiționale, însă un competitor direct care învață să o folosească eficient va reuși rapid să atragă clienții celor care refuză digitalizarea.
