ROBOR este impus de piață, iar ceea ce impune piața este rezultatul activității economice, activității statului și a tot ceea ce se întâmplă într-o țară, a declarat Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR), pentru HotNews.ro.
“Cred că este o eroare. Este o eroare de exprimare sau de concepție. Nu pot să știu pentru că aștept un text scris, dar atâta vreme în care se spune că dacă o bancă alege un anumit nivel al ROBOR și în funcție de acest ROBOR se va stabili nu știu ce taxă, aici e mare confuzie. O bancă nu alege ce ROBOR să pună”, a spus Vasilescu.
Potrivit acestuia, ROBOR este impus de piață, iar ceea ce impune piața este rezultatul activității economice, activității statului și a tot ceea ce se întâmplă într-o țară.
„Nu alege banca ROBOR-ul ca să fie taxată în funcție de ROBOR-ul ales, ci eu stat duc politica într-acolo încât Robor să crească pentru că am inflație mai mare, multe lucruri se pot întâmpla, atunci tu, bancă, ești nevoită să primești o taxă pe lăcomie pentru că ai fost nevoită să aplici un ROBOR care este al pieței. Este pentru toate băncile, nu alege o bancă. ROBOR se fixează și se aplică la toate băncile. Îl fixează piața”, a precizat reprezentantul BNR.
Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a anunțat, marți seară, introducerea unei „taxe pe lăcomie”.
„ Este o propunere care să protejeze românul. Expunerea pe titluri de stat a zonei bancare este a doua cea mai mare din Europa. Profitul în România este foarte atractiv, printre cele mai mari la nivel european. Firmele din România care plătesc costuri mult mai mari față de alte companii din alte state, invocându-se riscul de țară”, a spus Teodorovici.
„Taxa pe lăcomie” se va aplica la nivelul ROBOR. Astfel, la un nivel al ratei de 1,5%, taxa este zero, la 1,51% – 1,7%, taxa este de 0,2%, la 1,71 – 2,5%, la 0,4%, la 2,51% – 3%, aceasta este de 0,6%, iar la 3,01% – 3,5% de 0,9%, iar mai departe, la fiecare creștere de 0,5 puncte procentuale, taxa crește cu 0,3 puncte procentuale.
Potrivit ministrului de finanțe se estimează un impact bugetar de 3,6 miliarde de lei, dacă se depășeste pragul de 1,5%.
