Este vorba de hidrogen natural, care va fi combustibilul viitorului și poate fi la fel de prețios ca aurul, spun cercetătorii.
Acest gaz este o resursă regenerabilă, nepoluantă și are un cost mult mai mic decât hidrogenul produs industrial prin separarea aerului de oxigen. Este o alternativă la combustibilii fosili din prezent, ce poate fi folosită de la alimentarea automobilelor, trenurilor sau avioanelor, și până la încălzirea locuințelor. De aceea este cunoscut și ca „aur gazos”.
Albania deține alproape sigur una dintre cele mai mari „pungi” de hidrogen natural măsurate vreodată. Această descoperire a fost anunțată vineri, într-un studiu din revista „Science Advances”, de un grup de specialiști ai Universității din Tirana, împreună colegi francezi de la universitățile din Grenoble, Toulouse și Bordeaux.
Aceștia au făcut o serie de măsurători și probe într-o mină de lângă orașul Bulqiza, unde scurgerile de hidrogen au provocat mai multe explozii. Testele au demonstrat că prin galeriile minei, se scurg anual peste 200 de tone de hidrogen, unul dintre cele mai mari debite care au fost vreodată măsurate pe planetă.
Sondajele după hidrogen natural reîncep după 50 de ani
Depozitul s-ar afla la circa 1.100 de metri adâncime și poate conține circa 50.000 de tone de hydrogen, în cea mai pesimistă variantă. Dar cantitatea ar putea fi cu mult mai mare, subliniază autorii studiului. Totodată, este foarte posibil ca și alte depozite să se afle în același loc, la adâncimi mai mari.
„Vânătoarea” acestei resurse a început oarecum de curând, însă uriașul potențial al hidrogenului natural este cunoscut de demult. Au fost câteva încercări de a descoperi astfel de zăcăminte în URSS, în anii `70-`80, iar căutarea depozitelor a reînceput de câțiva ani.
Până în prezent, cel mai mare depozit descoperit a fost în nord-estul Franței, toamna trecută și conține peste 250 de milioane de tone de hydrogen natural. Totodată, altele mai mici au fost deja găsite în SUA și Brazilia, dar și în Mali și Namibia, pe continentul African.
