Alina Bica, condamnată definitiv la 4 ani de închisoare cu executare

La ultimul termen de judecată, procurorul DNA a cerut condamnarea Alinei Bica şi pentru infracţiunile pentru care a fost achitată de prima instanţă, iar pedeapsa să fie majorată, dar și condamnarea fostului ministru Adriean Videanu, achitat în faza de fond a procesului pentru complicitate la abuz în serviciu.

În primă instanță, Alina Bica a primit patru ani de închisoare cu executare pentru favorizarea făptuitorului, în vreme ce Adriean Videanu a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu.

Adriean Videanu a fost acuzat de către procurorii DNA că şi-a pasat acţiunile asupra cărora procurorii DIICOT instituiseră sechestru soţiei şi copilului, ulterior acestea fiind scoase de sub sechestru de către Alina Bica.

Procurorii susţineau că, prin înstrăinarea acţiunilor, deşi se aflau indisponibilizate ca urmare a măsurii sechestrului, „inculpatul Videanu Adriean s-a situat deja în sfera infracţională”.

În 25 februarie 2014, Alina Bica, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator dispus asupra acţiunilor lui Videanu.

Nicole Tender, soția omului de afaceri Ovidiu Tender, a spus, după ce a fost audiată în dosarul Alinei Bica, că fosta șefă a DIICOT a plecat din Costa Rica și că s-a mutat în Panama.

Tot marți, instanţa supremă a decis achitarea Alinei Bica în dosarul privindu-l pe afaceristul Horia Simu, în care fostul procuror-şef a fost condamnat în primă instanţă la trei ani şi şase luni cu executare pentru favorizarea făptuitorului. Și această decizie este definitivă.

În acest dosar, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o condamnaseră în 26 ianuarie 2017 pe Alina Bica, fostul procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), la trei ani şi şase luni cu executare pentru favorizarea făptuitorului, încadrarea juridică fiind schimbată din luare de mită şi participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu în favorizarea făptuitorului.

Potrivit rechizitoriului DNA, în 2014, Şerban Pop ar fi primit de la Horia Simu aproximativ 230.000 de euro, cash şi sub forma a două contracte de consultanţă judiciară, pentru a interveni la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal al omului de afaceri.