Preşedintele român Klaus Iohannis este favorit în vederea obţinerii duminică a celui de-al doilea mandat, împotriva fostului premier de stânga Viorica Dăncilă, un ultim act al unui duel purtat de mai multe luni de cei doi adversari, cu preţul unor crize politice repetate, relatează AFP, preluată de News.ro.
În contextul în care victoria sa a creat o surpriză în alegerile prezidenţiale din 2014, preşedintele în exerciţiu Klaus Iohannis, în vârstă de 60 de ani, este prezentat de această dată ca învingător detaşat în turul doi al alegerilor, după ce a condus în primul tur, la 10 noiembrie. El a obţinut 38% din sufragiile exprimate atunci.
Acest scrutin, care intervine la 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, ar urma să confirme ancorarea europeană a României, spre deosebire de alte ţări din fostul bloc comunist – ca Ungaria şi Polonia -, în care discursul suveranist şi naţionalist se bucură de un mare ecou.
Şeful în exerciţiu al statului o înfruntă pe Viorica Dăncilă, în vârstă de 55 de ani, propulsată în prim-planul scenei politice în ianuarie 2018, când a preluat frâiele Guvernului la cererea fostului şef al Partidului Social Democrat (PDS) Liviu Dragnea, în prezent încarcerat după ce a fost găsit vinovat de corupţie.
După 21 de luni haotice, Guvernul Dăncilă a fost răsturnat în octombrie de Parlament şi înlocuit cu un Cabinet de centru-dreapta, sub conducerea Partidului Liberal (PNL), din care provine Iohannis.
Această ieşire brutală din scenă a slăbit candidatura lui Dăncilă, într-un context în care PSD, care a dominat viaţa politică românească din 1990, şi-a multiplicat înfrângerile, după victoria în alegerile legislative din 2016.
Reforma pro-penală a costat PSD peste un milion de voturi
”Domnul Iohannis reprezintă unica opţiune europeană şi euro-atlantică” şi garantează ”predictibilitatea” diplomaţiei române, pusă la încercare după decizii controversate ale social-democraţilor, a declarat pentru AFP fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu.
Prerogativele preşedintelui Republicii îi permit să joace un rol hotărâtor în domeniul politicii externe şi să emită un aviz cu privire la numirea unor magistraţi de rang înalt de la parchet şi miniştri.
Citește și Clotilde Armand publică lista beizadelelor: copiii liderilor PSD, angajați pe bani grei la stat
În timpul celor aproape trei ani de coabitare agitată cu stânga, Klaus Iohannis a purtat un război de uzură, pentru a obstrucţiona reforma sistemului judiciar efectuată în pas de asalt de PSD.
Denunţată la Bruxelles ca aducând atingere statului de drept şi contestată luni de zile de zeci de mii de manifestanţi, această reformă a costat PSD peste un milion de voturi, apreciază sociologul Alin Teodorescu.
Social-democraţii, moştenitorii fostului Partid Comunist Român (PCR), au pierdut în popularitate inclusiv în bastioanele lor de campanie.
A şaptea cea mai populată ţară din UE, cu 19,4 milioane de locuitori, România afişează disparităţi profunde între centrele urbane – unde nivelul de trai se apropie de standardele europene – şi zone rurale între cele mai sărace de pe continent.
Aproape un român din doi trăieşte la ţară.
În timp ce Klaus Iohannis se prezintă ca un ”meterez al democraţiei” în faţa unui ”regim toxic”, Viorica Dăncilă îl cataloghează drept ”un om laş şi arogant, un dictator”.
Refuzul său de a dezbate în direct cu rivala sa i-a adus lui Iohannis numeroase critici, inclusiv în rândul simpatizanţilor săi.
Potrivit unor analişti, fostul premier îşi joacă, în acest scrutin, supravieţuirea la conducerea PSD. În primul tur, ea a obţinut 22% din voturile exprimate, adică jumătate din scorul înregistrat de formaţiunea sa în alegerile legislative din 2016.
De la cei aproximativ patru milioane de români care trăiesc în străinătate, Dăncilă a obţinut mai puţin de 3% din voturile exprimate. Imigraţia populaţiei, în căutarea unor condiţii de viaţă mai bune, este una dintre principalele provocări ale României.
Candidata de stânga a scos în faţă puternica creştere economică înregistrată în mandatul său (4,1% în 2018), alimentată de creşteri ale pensiilor şi salariilor în sectorul public. Însă aceste creşteri au provocat îngrijorarea UE şi Fondului Monetar Internaţional (FMI), care au avertizat cu privire la o explozie a deficitului.
Secţiile de votare s-au deschis la ora 5.00 GMT (7.00, ora României) şi se închid la ora 19.00 GMT (21.00, ora României). Estimări urmează să fie difuzate imediat, iar rezultate parţiale publicate duminică noaptea.
