UPDATE: Autorităţile azere au confirmat un acord de încetare a focului începând de miercuri în regiunea separatistă Nagorno-Karabah şi desfăşurarea joi de prime negocieri privind reintegrarea acestui teritoriu disputat cu Armenia, informează AFP.
Ministerul azer al Apărării a transmis, după anunţul făcut puţin mai devreme de separatişti, că forţele din Karabah vor fi dezarmate şi că o încetare a focului intră în vigoare de la ora 09.00 GMT.
La rândul său, preşedinţia azeră a confirmat desfăşurarea joi de negocieri în oraşul azer Ievlah, după operaţiunea militară de anvergură lansată marţi pentru luarea din nou sub control a acestei regiuni după mai bine de 30 de ani.
Puţin mai devreme, separatiştii armeni din Nagorno-Karabah anunţaseră că au acceptat termenii unei încetări a focului propuse de contingentul rus de menţinere a păcii, la 24 de ore după ce Azerbaidjanul a declanşat ofensiva, în care au murit zeci de oameni şi sute au fost răniţi, notează Reuters.
UPDATE: Serviciul de securitate armean a avertizat marţi cu privire la riscul unor „tulburări generalizate” în ţară, după demonstraţiile antiguvernamentale din capitala armeană şi lansarea unei ofensive azere în enclava disputată Nagorno- Karabah, relatează AFP.
„Exista în prezent un risc real de tulburări generalizate în Armenia”, a avertizat serviciul de securitate, promiţând „măsuri pentru menţinerea ordinii constituţionale” şi cerând cetăţenilor „să nu cedeze în faţa unor diverse provocări”. Prim-ministrul armean Nikol Paşinian a denunţat anterior apelurile la „o lovitură de stat”.
Știre inițială
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a lansat un apel la o ”încetare imediată a luptelor” în Nagorno-Karabah, unde Azerbaidjanul a lansat marţi o nouă ofensivă, care s-a soldat deja cu 29 de morţi, stârnind îngrijorarea comunităţii internaţionale, relatează miercuri AFP.
La trei ani după un război care a dus la un eşec militar al Armeniei, reluarea conflictului a reapărut pe agenda Adunării Generale a Naţiunilor Unite, Franţa cerând o reuniune de „urgenţă” a Consiliului de Securitate pentru a lua act de ofensiva „ilegală” şi „nejustificată” dusă de Baku în Nagorno-Karabah.
Această reuniune ar putea avea loc „în zilele următoare”, au indicat pentru AFP două surse diplomatice, care au dat ca probabilă ziua de joi.
Antonio Guterres a cerut, „în termenii cei mai fermi, o încetare imediată a luptelor, o dezescaladare şi o respectare mai strictă a încetării focului din 2020 şi a principiilor dreptului umanitar”, potrivit unui comunicat publicat marţi seara de către purtătorul său de cuvânt, Stephane Dujaric.
Preşedinţia azeră a făcut apel marţi seara la trupele din Nagorno-Karabah – teritoriu secesionist din cadrul Azerbaidjanului locuit de o majoritate de etnici armeni – să depună armele, condiţie sine qua non pentru începerea negocierilor.
Vezi și Armenia şi Azerbaidjan au început negocieri de pace la Washington
„Forţele armate armene ilegale trebuie să ridice steagul alb, să predea toate armele, iar regimul ilegal trebuie să fie dizolvat. În caz contrar, operaţiunile antiteroriste vor continua până la capăt”, a declarat preşedinţia azeră.
Autorităţile azere au propus ca, în caz de capitulare, negocieri cu „reprezentanţi ai populaţiei armene din Karabah să aibă loc la Yevlakh”, un oraş azer situat la 295 km vest de Baku.
Separatiştii armeni au consemnat 27 de morţi
De marţi, confruntările au făcut cel puţin 29 de morţi. Separatiştii armeni au consemnat 27 de morţi, între care doi civili, şi peste 200 de răniţi, în timp ce în jur de 7.000 de persoane din 16 localităţi au fost evacuate.
Azerbaidjanul a raportat că doi civili au murit în zonele aflate sub controlul său. În oraşul Şuşa, un muncitor în construcţii a murit din cauza rănilor provocate de fragmentele unui obuz, iar un alt civil a decedat în districtul Agdam.
Separatiştii susţin că mai multe oraşe din Nagorno-Karabah, inclusiv capitala Stepanakert, sunt ţinta unor „tiruri intense”, care vizează şi infrastructura civilă.
Confruntări au loc „de-a lungul întregii linii de contact” în acest teritoriu, iar azerii spun că au recurs la „artilerie”, rachete, drone de atac şi avioane. Circa 60 de poziţii armene au fost cucerite aici, susţine Baku.
Armenia a denunţat „o agresiune pe scară largă” cu scopul „epurării etnice” şi afirmă că nu dispune de trupe în Nagorno-Karabah, dând de înţeles că separatiştii sunt singuri în faţa soldaţilor azeri.
Erevanul consideră că este de datoria Rusiei – garantul respectării acordului de încetare a focului din 2020, care are desfăşurate forţe de pace în regiune – să acţioneze pentru a „stopa agresiunea azeră”.
Ministerul azer al Apărării a anunţat marţi dimineaţă declanşarea unei „operaţiuni antiteroriste” după moartea a şase azeri în explozia unor mine într-un tunel în construcţie între Şuşa şi Fizuli, două oraşe din Nagorno-Karabah aflate sub control azer.
Un grup de „sabotori” separatişti a fost cel care a amplasat aceste dispozitive explozive, potrivit serviciilor sale de securitate, dar veridicitatea acestor informaţii nu poate fi confirmată din surse independente.
„Eşecul comunităţii internaţionale de a acţiona se află la originea ofensivei azere”, denunţă etnicii armeni din Nagorno-Karabah, care se află în situaţia de a lua calea pribegiei.
