Antreprenorii care asigură dezvoltarea României

1
antreprenori români
antreprenori români
- Reclama -

Anul 2023 a debutat din punct de vedere economic dar și geopolitic cu o moderare a tonului folosit de agențiile de rating financiar care au scos din comunicarea oficială termenul optimist rezervat și au păstrat doar cuvantul rezervat. Chiar dacă oficialii români evită să ia în calcul astfel de previziuni, Germania și Nordul Europei vorbesc deschis despre o posibilă recesiune la nivel mondial. Efectul, spun analiștii financiari, va fi resimțit în a doua parte a anului sub forma unei diminuări a investițiilor străine sau chiar închiderea temporară a unor sucursale ale multinaționalelor prezente în piața de business din economia românească.

 

Aceste vești ar trebui sa însemne și o reconsiderare a  viziunii politicienilor români în sensul acordării unei atenții măcar egale antreprenorilor români, comparativ cu multinaționalele europene sau americane. Și asta pentru că oamenii de afaceri români au fost priviți ca o Cenușăreasă a pieței economice românești în vreme ce investitorii străini au beneficiat de sprijin și clemență uneori dusă la extrem, din partea agențiilor guvernamentale sau locale.

În același timp, în media am observat o abordare similară, de tip laudatio, pentru investițiile străine, dar foarte puține știri sau articole despre succesele industriașilor autohtoni. Oameni ca, Zoltán Teszári, Iulian Dascălu, Gruia Stoica sau frații Pavăl au dezvoltat companii cu cifre de afaceri uluitoare luptând în tot acest timp cu indiferența statului român, ca sa folosim un eufemism.

Unul dintre cei mai discreți antreprenori români, dar în același timp unul dintre cei mai vizionari este Gruia Stoica, președintele grupului de firme Grampet, cel care domină piața Europei Centrale și de Est de transport de mărfuri pe cale ferată. Acesta a investit capital, sută la sută românesc, în mai multe țări europene, generând astfel plusvaloare pentru bugetul României prin cifre imense regăsite în taxele și impozitele plătite de Grampet statului român.

- Reclama -

Citește și Grampet a lansat primul operator feroviar privat din Serbia

De ce vizionar? Pentru că după o activitate de aproape 20 de ani a concernului Grampet, timp în care a obținut controlul majoritar al transportului de mărfuri pe cale ferată în România, Ungaria și Bulgaria, Gruia Stoica a făcut demersuri încă din 2019 pentru dezvoltarea unei linii de transport Middle Coridor între China și Europa. Aceasta ar urma să traverseze Kazakhstan, Azerbaijan, Georgia și România, iar în contextul războiului ruso-ucrainean o astfel de cale pare a fi de o importanță extremă pentru economia regională.

Cu o cifră de afaceri de 156 milioane de euro, in 2021, Grupul Grampet, prima multinațională cu capital integral românesc, deține, prin GFR, 9.500 de vagoane și 225 de locomotive asigurând prin salariile plătite angajaților traiul a mii de români și a familiilor acestora. Mai mult, extrem de discret, Gruia Stoica a înființat două fundații, Fundația Grampet și Fundația Toflea, ambele susținând cu resursele companiei, cazuri sociale, medicale dar și programe educaționale pentru angajații companiei, prin fundatia Grampet, și a locuitorilor din comuna Toflea și a mai multor localități învecinate din județul Galați, prin fundatia Toflea. Aceasta din urmă acordă, încă din 2004, 300 de burse școlare și vizează reintegrarea în invatamant a 590 de persoane, susținând în același timp îmbunătățirea competențelor profesionale pentru 80 de profesori.

Tot în prim planul afacerilor de succes cu capital integral românesc sunt și moldovenii, Iulian Dascălu și frații Pavăl. Ușor asemănătoare, poveștile celor trei, au început la mijlocul anilor 90 și s-au dezvoltat în două județe vecine, Iași și Bacău, prin două centre comerciale regionale Iulius Mall și Dedeman, acesta din urmă specializat în materiale de construcție și bricolaj. Perseverența, spiritul antreprenorial și curajul de a investi au transformat cele două business-uri în branduri naționale, și acum Iulius Mall si Dedeman sunt vizitate zilnic de milioane de cumpărători, iar cifrele de afaceri ale celor două companii românești sunt de ordinul sutelor de milioane de euro. Zeci de mii de români muncesc în cele două companii, plătesc taxe și impozite și contribuie cu sume imense la bugetul național. Începutul acestui deceniu îi găsesc atât pe Iulian Dascălu, cât și pe frații Pavăl în topul investițiilor imobiliare din România, ceea ce dovedește că banii câștigați nu se duc în conturi din băncile unor țări exotice și sunt reinvestiți pe piața românească

Supranumit „miliardarul fără chip”, orădeanul Zoltán Teszári este un alt om de afaceri român a cărui poveste ar putea fi subiectul unui film de box office american. Practicant de judo, Teszári a împrumutat determinarea și disciplina sportului pe care-l practica și a dezvoltat micuța companie RCS, înființată în Oradea în 1995, până a ajuns colosul media de astăzi. Mereu în competiție, mereu în expansiune, Teszári este un explorator a ceea ce înseamnă tehnologie și informație. Conștient că are nevoie de un atu în lupta cu competiția, omul de afaceri orădean a dat lovitura odată cu achiziționarea drepturilor de televizare ale campionatului național de fotbal din România. De aici și până la dezvoltarea posturilor de televiziune Digi și a rețelei de telefonie mobile cu același nume nu a fost decât un pas. Un pas imens care a adus RCS-RDS pe primul loc în topul companiilor de telecomunicații din Europa Centrala și de Est.

Concluziile sunt destul de clare. Ar trebui ca statul român prin instituțiile sale, dar și media, prin canalele de comunicare convenționale, dacă nu să susțină, să aibă măcar o atitudine corectă față de industriașii români, și asta pentru că viitorul ne poate demonstra că salvarea dintr-o situație, ce se anunță extrem de complicată, poate veni tocmai de la capitalul românesc.

- Reclamă -

1 comentariu

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele