Militarii români au detonat luni, pentru a doua oară în ultimele zile, stânca Pârjoaia de pe Dunăre, într-o operațiune de urgență menită să crească debitul de apă spre brațul Dunărea Veche și să asigure alimentarea cu apă a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Potrivit ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, fără această intervenție centrala ar fi putut intra în procedura de oprire chiar în această săptămână.
Miza este una strategică pentru România. Centrala Nucleară de la Cernavodă produce, în mod obișnuit, aproximativ 20% din energia electrică a țării, fiind cel mai mare producător individual de electricitate din Sistemul Energetic Național. În contextul caniculei și al consumului ridicat de energie, oprirea centralei ar fi avut un impact major asupra producției interne și ar fi crescut dependența de alte surse de energie sau de importuri.
De ce este atât de importantă apa Dunării
Apa Dunării nu este utilizată în reactorul nuclear propriu-zis, ci în sistemul de răcire al instalațiilor. Cele două reactoare CANDU folosesc apa fluviului pentru evacuarea căldurii rezultate în procesul de producere a energiei electrice.
Din cauza secetei și a nivelului foarte scăzut al Dunării, cantitatea de apă care ajunge pe brațul Dunărea Veche, de unde este alimentată centrala, a devenit insuficientă. Dacă debitul continuă să scadă sub limitele de siguranță, reactoarele trebuie reduse sau chiar oprite pentru a respecta normele de exploatare.
O centrală de 1.400 MW
Centrala Nucleară de la Cernavodă operează două reactoare de tip CANDU 6, fiecare cu o putere instalată de aproximativ 700 MW, ceea ce înseamnă o capacitate totală de aproape 1.400 MW.
Vezi și Contractul pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă a fost semnat
Într-un an obișnuit, centrala produce peste 10 TWh de energie electrică, reprezentând aproximativ 20% din producția națională de electricitate și peste o treime din energia fără emisii de carbon produsă în România.
Acesta este motivul pentru care orice întrerupere a activității reactoarelor are efect imediat asupra echilibrului Sistemului Energetic Național.
Un reactor este deja oprit
Situația este și mai delicată deoarece Unitatea 1 a centralei este deja oprită în această perioadă, ceea ce a redus producția internă de energie cu aproximativ 10%, într-un moment în care consumul este ridicat din cauza temperaturilor extreme.
În cazul în care și Unitatea 2 ar fi fost nevoită să își oprească activitatea din cauza lipsei apei pentru răcire, România ar fi pierdut practic întreaga producție nucleară de energie electrică.
Armata a detonat stânca Pârjoaia
Pentru evitarea acestui scenariu, autoritățile au apelat la o soluție de urgență: detonarea controlată a stâncii Pârjoaia, care împiedica direcționarea unei cantități mai mari de apă către brațul Dunărea Veche.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat că operațiunea realizată de militari a fost un succes.
„Pe calculul pe care l-am primit inițial, miercuri-joi, joi în cel mai fericit caz, Centrala de la Cernavodă ar fi ajuns în procedură de a fi oprită. (…) O zi de funcționare suplimentară a Centralei de la Cernavodă e de vreo trei ori mai eficientă financiar decât costurile acestor operațiuni”, a declarat ministrul.
Acesta a explicat că aproximativ 85% din debitul Dunării se scurge în prezent pe brațul Bala, în timp ce doar 15% ajung pe Dunărea Veche, ceea ce afectează alimentarea cu apă a centralei.
Un proiect blocat din 2024
Radu Miruță a afirmat că autoritățile au identificat și cauza dezechilibrului dintre cele două brațe ale Dunării. Potrivit acestuia, exista încă din aprilie 2024 un proiect care prevedea ridicarea nivelului albiei pe brațul Bala și dragarea Dunării Vechi pentru redistribuirea debitelor, însă investiția a rămas blocată.
În prezent, intervenția Armatei reprezintă o soluție de urgență, menită să mențină funcționarea centralei până la stabilizarea situației hidrologice.
Un obiectiv strategic pentru securitatea energetică
Centrala Nucleară de la Cernavodă rămâne unul dintre cei mai importanți piloni ai securității energetice a României. Energia produsă aici este constantă, nu depinde de condițiile meteo și contribuie decisiv la stabilitatea sistemului energetic.
Episodul provocat de scăderea nivelului Dunării arată însă că, pe lângă investițiile în reactoarele 3 și 4, România are nevoie și de modernizarea infr
