Agenţia de presă americană Associated Press a anunţat luni că îşi va reduce efectivele cu 8%, ca răspuns la „transformarea sectorului media”, pe fondul crizei economice a presei şi la două săptămâni după alegerile prezidenţiale din Statele Unite.
Un plan de plecări voluntare va fi propus şi „unele locuri de muncă vor fi eliminate”, a scris Daisy Veerasingham, preşedinta AP, una dintre cele trei mari agenţii de presă din lume, alături de Reuters şi Agence France-Presse, într-un e-mail adresat echipelor sale.
„În total, aceste schimbări afectează 8% din forţa noastră de muncă, dintre care mai puţin de jumătate au un impact asupra activităţii de ştiri”, a adăugat ea. Conducerea nu a precizat numărul de locuri de muncă sau de jurnalişti afectaţi.
Fondată în 1846 de ziarele din New York, AP are un statut de cooperativă fără scop lucrativ care furnizează reportaje, fotografii şi materiale video pentru mass-media, dar care s-a diversificat în ultimii ani pentru a găsi alte surse de venit. Agenţia, care avea 3.200 de angajaţi în 2018, a publicat peste 375.000 de articole, 1,24 milioane de fotografii şi 80.000 de videoclipuri, potrivit cifrelor sale pentru 2023.
„Ştim cu toţii că sectorul media trece printr-o perioadă de transformare. Clienţii noştri se schimbă rapid”, iar „acum trebuie să accelerăm pe această cale”, a continuat Daisy Veerasingham.
AP are un rol central în ştirile din SUA, în special în timpul alegerilor, unde proiecţiile sale din sondaje şi primele rezultate atribuie în mod fiabil victoria candidaţilor înaintea surselor oficiale.
Pe fondul crizei economice a sectorului, două grupuri media locale, Gannett şi McClatchy, au anunţat în 2024 că nu vor mai utiliza conţinutul AP.
