Deși au trecut 165 de ani de la nașterea dramaturgului Ion Luca Caragiale, personajele din operele sale trăiesc printre noi. Clasa politică este plină de personaje precum Agamiță Dandanache, Zaharia Trahanache, dar și de „cochete adulterine” sau „cetățeni turmentați” care nu știu „cu cine să voteze”. Situațiile descrise de Caragiale în operele sale par desprinse din secolul XXI.
La 30 ianuarie 1852, în satul Haimanale din România s-a născut Ion Luca Caragiale.
Nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist, Caragiale e considerat cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori. A fost ales post-mortem membru al Academiei Române.
Debutul
Începutul activităţii jurnalistice a lui Caragiale poate fi datat, cu probabilitate, în luna octombrie 1873, la ziarul Telegraful din Bucureşti, unde a susţinut rubrica de anecdote intitulată Curiozităţi. Apropierea de ziaristică este confirmată, cu certitudine, odată cu colaborarea la revista Ghimpele, unde şi-a semnat unele dintre cronici cu pseudonim.
Numele întreg îi apare la publicarea de la 1 octombrie 1874 a poemului Versuri în Revista contemporană, unde la 4 octombrie 1874, vine cu trei pagini de poezie. A făcut şi gazetărie, la bisăptămânalul Alegătorul liber, al cărui girant responsabil a fost în anii 1875-1876. În lunile mai şi iunie 1877, Caragiale a redactat singur şase numere din „foiţa hazlie şi populară”, Claponul.
Între anii 1876 şi 1877 a fost corector la Unirea democratică.
Caragiale și Juminea
De la debutul său în dramaturgie (1879) și până în 1892, Caragiale s-a bucurat de sprijinul Junimii, deși în întregul proces de afirmare a scriitorului, Junimea însăși a fost, până prin 1884 – 1885, ținta atacurilor concentrate ale adversarilor ei. Se poate afirma că destule dintre adversitățile îndreptate împotriva lui Caragiale se datorează și calității sale de junimist și de redactor la conservator-junimistul ziar Timpul (1878 – 1881). Prima piesă a dramaturgului, O noapte furtunoasă, bine primită de Junimea și publicată în Convorbiri literare (1879), unde vor apărea de altfel toate piesele sale, a beneficiat, la premieră, de atacuri deloc neglijabile.
Piesele de teatru
Opera lui Ion Luca Caragiale cuprinde teatru (opt comedii și o dramă), nuvele și povestiri, momente și schițe, publicistică, parodii, poezii. Caragiale nu este numai întemeietorul teatrului comic din România, ci și unul dintre principalii fondatori ai teatrului național. Operele sale, în special comediile sunt exemple excelente ale realismului critic românesc. Deși a scris doar nouă piese, Ion Luca Caragiale este considerat cel mai bun dramaturg român din toate timpurile.
Piesele sale de teatru sunt memorabile, fiind puse în scenă de nenumărate ori, la toate teatrele din țară, unele fiind și ecranizate.
Comedia în două acte O noapte furtunoasă, scrisă în 1878, a avut premiera la 18 ianuarie 1879, la Teatrul Național din București. A fost publicată în Convorbiri literare în octombrie-noiembrie 1879 și este considerată o capodoperă a dramaturgiei românești.
Farsa într-un act Conu Leonida față cu reacțiunea a fost publicată la 1 februarie 1880 și a avut premiera la 16 aprilie 1912, la Teatrul Național din București.
Comedia în patru acte O scrisoare pierdută a fost publicată în 1884 și a avut premiera la 13 noiembrie 1884, tot la Teatrul Național din București. Succesul acestei comedii a depășit așteptările, o contribuție deosebită având actorii din distribuție — I. Petrescu (Trahanache), C. Nottara (Tipătescu), I. Niculescu (Cațavencu), A. Catopol (Farfuridi), Anton Leonteanu (Brânzovenescu), St. Iulian (Pristanda), N. Mateescu (Cetățeanul turmentat), Aristizza Romanescu (Zoe). Caragiale a fost chemat de două ori la rampă pentru a primi aplauzele publicului. Piesa a avut după premieră 11 reprezentații consecutive.
Citește și: Dezbatere publică privind înscrierea copiilor în învățământul primar. Vedeți calendarul activităților
Comedia în trei acte D-ale carnavalului a fost publicată la 1 mai 1885 și a avut premiera la 8 aprilie, același an. Drama Năpasta a fost publicată în 1890, având premiera în același an, la 3 februarie. La 18 februarie 1890 Nicolae Iorga publica o cronică favorabilă pentru piesa Năpasta, în ziarul Lupta.
A fost şi director al Teatrului Naţional din Bucureşti, bucurându-se de un mare respect în rândurile tuturor artiştilor şi ale militanţilor pentru cauza naţională.
Curiozități despre Caragiale
- A fost premiant, dar nu a terminat niciodată liceul. Din cauza problemelor financiare a fost nevoit să se apuce de negustorie.
- A fost acuzat de plagiat atunci când a lansat Năpasta, dar a câștigat procesul datorită avocatului său, Barbu Ștefănescu Delavrancea.
- A fost coleg de redacție cu Eminescu și Slavici. Ședințele la care participau cei trei erau aprinse, căci Caragiale, Eminescu și Slavici cădeau cu greu de acord asupra diferitelor chestiuni discutate.
- A fost proprietar de berării. Cea amai cunoscută dintre acestea a fost berăria Gambrinus , deschisă inițial pe Calea Victoriei, în anul 1901. Ulterior, aceasta a fost mutată la parterul Hotelului Cișmigiu. Aici veneau ziariști, scriitori, politicieni și artiști. Caragiale a mai avut o berărie pe strada Gabroveni („Mihalcea și Caragiale”) și una la Bacău.
Surse foto: adevarul.ro, racnetul.ro, academician.ro