Guvernul Austriei, condus de cancelarul Karl Nehammer, a transmis ziarului TAZ că își menține veto-ul față de aderarea României și Bulgariei la Schangen, în ciuda unei noi rezoluții votate acum două săptămâni de Parlamentul European. Poziția Vienei vine cu puțin timp înainte de vizita cancelarului german Olaf Scholz, care va discuta cu Nehammer inclusiv despre Schengen.
TAZ scrie că partidul de dreapta al cancelarului ”se izolează în UE”.
Apeluri la boicotarea companiilor autohtone, ambasadorul Austriei convocat la București, critici din partea a jumătate din Europa: guvernul austriac probabil că nu se aștepta la vântul din față atunci când a votat împotriva admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen, scrie ziarul austriac TAZ, care menționează că ambele țări îndeplinesc de ani de zile toate condițiile.
Într-un răspuns la o întrebare TAZ, Cancelaria Federală de la Viena a anunțat că își menține votul negativ și subliniază că Schengen nu este o chestiune de politică de partid, ci o chestiune de politică de securitate. Guvernul susține că protecția frontierelor externe nu funcționează, altfel nu s-ar putea explica de ce 70% dintre migranții reținuți în Austria nu fuseseră înregistrați anterior în nicio țară din UE.
Este „dreptul și, probabil, și datoria fiecărui stat membru să își reprezinte interesele naționale”, se arată în răspunsul guvernului Austriei. TAZ scrie că guvernul austriac a trecut cu vederea faptul că premierul Ungariei, Viktor Orbán, unul dintre cei mai importanți aliați ai partidului de guvernare ÖVP, a lăsat pur și simplu să treacă marea majoritate a migranților ilegali în Austria.
Problema migrației „ilegale” a fost deja tema dominantă a Partidului Popular în cele patru alegeri regionale din acest an. Dar strategia de a câștiga voturi de la partidul de extremă-dreapta FPÖ nu a funcționat pentru partidul guvernamental ÖVP, care a pierdut aproape zece procente și majoritatea absolută în Austria Inferioară.
Se așteaptă ca Austria să aleagă un nou parlament în toamna anului 2024. Sondajele actuale plasează FPÖ pe primul loc – iar ÖVP ar fi, în cel mai bun caz, un partener junior. Prin urmare, guvernul este nerăbdător să continue până la sfârșitul perioadei legislative.
Guvernul de la Viena a riscat multă încredere prin acest blocaj. Mai ales în cele două țări care suferă ele însele. Înainte de vot, Comisia Europeană se pronunțase deja în favoarea aderării la Schengen.
Recent, o rezoluție în Parlamentul European a arătat, de asemenea, cât de singur este guvernul federal de la Viena în această chestiune. 526 de eurodeputați au votat pentru, doar 57 împotriva admiterii cât mai curând posibil a Bulgariei și României în spațiul Schengen. Aceasta a fost una dintre „cele mai tangibile realizări ale integrării europene”, după cum se arată în textul votului. Este inacceptabil ca cetățenii să fie discriminați la graniță cu timpi de așteptare uneori de zile întregi, pierderi economice și gaze de eșapament inutile, se arată în rezoluție.
Austria, spre deosebire de Țările de Jos, este menționată de două ori în rezoluție. Argumentul folosit de Viena – este vorba despre combaterea migrației ilegale – nu face parte din criteriile clar definite pentru aderarea la Schengen. Chiar și președintele federal austriac, Alexander Van der Bellen, a regretat decizia guvernului independent de el din decembrie. Austria se afla într-o „situație dificilă” din cauza numărului mare de solicitanți de azil. Dar: „Legătura acestei probleme cu aderarea României și Bulgariei la Schengen, trebuie să mărturisesc, din păcate, că nu o văd.”
Antreprenorul român și fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu cere chiar despăgubiri de 200 de milioane de euro – pe lună. Atât de mare este prejudiciul adus economiei românești. Dar este vorba și de o chestiune de respect pentru 30 de milioane de cetățeni români și bulgari. Europarlamentarul român Eugen Tomac, din partea PPE, coleg de partid cu Partidul Popular Austriac (ÖVP), a calificat veto-ul drept o „palmă nemeritată”.
