Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu prevederi din OUG pentru adoptarea unor măsuri pentru creşterea capacităţii financiare a unităţilor administrativ-teritoriale, adoptată săptămâna trecută de Guvern. Conform sesizării trimise CCR, textele încalcă prevederi din Constituţie referitoare la principiul securităţii juridice (în componenta referitoare la principiul încrederii legitime) şi al previzibilităţii normei, dreptul de proprietate privată, protecţia socială a cetăţenilor, protecţia persoanelor cu handicap,la restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi.
Excepţia de cconstituţionalitate transmisă de Avocatul Poporul la Curtea Constituţională vizează articole din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2026 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru adoptarea unor măsuri pentru creşterea capacităţii financiare a unităţilor administrativ-teritoriale
”Contravin textelor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi art. 1 alin. (5) referitoare la principiul securităţii juridice (în componenta referitoare la principiul încrederii legitime) şi al previzibilităţii normei, art. 16 privind principiul egalităţii în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 referitor la protecţia socială a cetăţenilor, art. 50 privind protecţia persoanelor cu handicap, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţir”, arată Avocatul Poporului în documentulş trimis Curţii.
De asemenea, Avocatul Poporului reclamă şi încălcarea articolului din Constituţie conform căruia ”Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.
În opinia Avocatului Poporului, Odonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2026 modifică un număr de 34 de acte normative din diverse domenii de reglementare. Astfel, actul normativ analizat nu are un obiect de reglementare clar, unic şi bine definit pentru că acesta nu modifică un singur act normativ, ci modifică mai multe dispoziţii din diverse acte normative, eterogene ca obiect de reglementare.
”Modificările şi completările operate prin actul normativ criticat nu permit nici stabilirea obiectului său unic de reglementare şi, implicit, nici determinarea relaţiei de conexitate cu celelalte materii normate”, afirmă instituţia.
Conform instituţiei, prin utilizarea excesivă a delegării legislative, Guvernul se îndepărtează de limitele prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie, afectând rolul primordial al Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. O astfel de practică transformă ordonanţa de urgenţă într-un instrument legislativ general, folosit pentru a reglementa simultan politici publice diverse, fără justificarea unei situaţii extraordinare reale şi imediate pentru fiecare domeniu vizat.
”Această manieră de legiferare afectează şi principiul încrederii legitime, derivat din art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie şi consolidat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care impune stabilitate, coerenţă şi previzibilitate normelor juridice. Modificările numeroase, operate rapid şi fără legătură între ele, generează insecuritate juridică pentru cetăţeni şi instituţii, care nu mai pot anticipa evoluţia cadrului normativ. În plus, lipsa unei fundamentări unitare şi a unei justificări clare pentru fiecare intervenţie legislativă amplifică riscul unor interpretări divergente şi al aplicării neuniforme a legii”, consideră Avocatul Poporului.
