Banca Mondială a revizuit în creştere la 3,9% estimările privind avansul economiei româneşti în 2019, cu 0,3 puncte procentuale mai mult faţă de prognoza din iunie 2019, se arată în raportul „Global Economic Prospects”, publicat miercuri de Banca Mondială (BM).
De asemenea, instituţia financiară internaţională a informat că se aşteaptă ca România să înregistreze în 2020 o creştere a Produsului Intern Brut de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale peste previziunea precedentă.
În pofida îmbunătăţirii estimărilor, Banca Mondială susţine că ritmul de creştere a Produsului Intern Brut al României va încetini semnificativ, de la 7,1% în 2017, la 4% în 2018, 3,9% în 2019, 3,4% în 2020, ajungând la 3,1% atât în 2021 cât şi în 2022.
Potrivit Băncii Mondiale, în Europa şi Asia Centrală (ECA), regiune care include România, creşterea economică s-a redus semnificativ în 2019, până la 2%, cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, ca urmare a încetinirii semnificative înregistrate de primele două economii din regiune: Rusia şi Turcia.
„În Europa Centrală, impulsul dat consumului privat la începutul lui 2019 de pe urma creşterii salariilor şi transferurilor guvernamentale a ajutat la menţinerea unei creşteri peste potenţial. Acest impact s-a risipit însă la finele anului, ceea ce a contribuit la încetinirea creşterii, în pofida evoluţiei pozitive a sectorului construcţiilor în unele economii (Ungaria şi România). Încetinirea din zona euro a afectat exporturile în unele cazuri (Bulgaria şi România)”, se arată în raportul instituţiei financiare internaţionale.
Banca Mondială subliniază că „sprijinul fiscal şi impulsul dat consumului privat va începe să dispară în unele din cele mai mari regiuni din Europa Centrală până în 2020-2021, cu un spaţiu fiscal limitat pentru a contracara posibilele efecte negative din zona euro (Polonia şi România). Diminuarea populaţiei în vârstă de muncă, în urma emigraţiei în Europa Occidentală, limitează perspectivele de creştere”.
De asemenea, Banca Mondială avertizează că „în multe economii din Europa Centrală, spaţiul de manevră pentru a contracara şocurile negative este limitat de deficitele bugetare persistente. Sprijinul fiscal care a contribuit la creşterea acestor dezechilibre (majorarea salariilor în sectorul public, creşterea transferurilor guvernamentale şi capacitatea redusă de colectare a taxelor) a dus la agravarea deficitelor fiscale, care se apropie sau depăşesc limita de 3% din PIB, în special în cazul României”.
Foto: (c) World Bank / Facebook
La nivel global, Banca Mondială şi-a revizuit în jos estimările cu 0,2 puncte procentuale, atât pentru 2019, cât şi pentru 2020, prognozând o creştere a economiei mondiale de 2,5% în 2019 şi un avans de 2,5% în 2020.
„Această creştere modestă a avansului economiei mondiale marchează sfârşitul încetinirii care a început în 2018 şi a avut un impact puternic asupra activităţii mondiale, comerţului şi investiţiilor, în special anul trecut”, a afirmat economistul Băncii Mondiale, Ayhan Kose. „Ne aşteptăm la o îmbunătăţire, dar, pe ansamblu, vedem o creştere economică modestă”, a adăugat el.
