Bănescu: Pentru Patriarhia Română, problema (re)înfiinţării unei mitropolii a Tomisului este una definitiv închisă

0
Vasile Bănescu

Purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, afirmă că, pentru Patriarhia Română, problema (re)înfiinţării unei mitropolii a Tomisului este una definitiv închisă, iar mereu posibilele reacţii ”nadecvate pe această defunctă temă nu vor mai beneficia de niciun comentariu oficial”.

 

„Pentru Patriarhia Română, care s-a exprimat inclusiv prin Cancelaria „Sfântului Sinod”, forul decizional cel mai înalt al BOR, problema (re)înfiinţării unei mitropolii a Tomisului este una definitiv închisă, iar mereu posibilele reacţii inadecvate pe această defunctă temă nu vor mai beneficia de niciun comentariu oficial, perceput greşit ca înaltă atenţie de persoane ahtiate de ea”, arată Bănescu într-un comunicat transmis, miercuri, presei.

Reacţia purtătorului de cuvânt al BOR survine difuzării pe Facebook a unui simpozion organizat de arhiepiscopul Tomisului în vederea lansării a 100 de volume de documente „revelatoare” pe tema istoriei creştine a cetăţii Tomisului.

Vezi și Luptă în BOR: Universitatea Ovidius din Constanța discută acuzațiile de plagiat de la doctoratele coordonate de Teodosie, arhiepiscopul Tomisului

„În probleme cu adevărat importante de istorie/ istoriografie românească, inclusiv paleocreştină, singura instituţie îndrituită să se pronunţe cu reală autoritate este Academia Română, nu pseudo-academii ce abuzează de venerabila rezonanţă platonică a termenului, improvizate pentru a evidenţia cu emfază şi festivism ‘importanţa unui anume punct pe harta lumii'”, susţine Bănescu.

Bănescu spune că orice documente menite să pună în lumină elemente „noi” din istoria unui spaţiu geografic sau religios-cultural românesc ar trebui să fie aşadar orientate de onestitatea ştiinţifică şi intelectuală spre cercetarea şi validarea autenticilor specialişti în domeniu din cel mai înalt for cultural al ţării (Academia Română), nu prezentate local, hilar, exaltat şi ditirambic ca fiind epocal revelatoare pentru „cunoaşterea” unor lucruri deja bine cunoscute, sau pentru lansarea unor incontrolabile şi dezarticulate speculaţii.

„Nimeni, cu atât mai puţin specialiştii în istoria creştinismului din Academia Română şi din Biserica Ortodoxă Română, nu minimalizează patrimoniul arheologic paleocreştin şi martirologic ortodox din Dobrogea. Dimpotrivă. Vechimea unor rădăcini nu trebuie să devină însă obiectul unei idolatrii sau pretextul unei restauraţii a lucrurilor cristalizate calm în istoria şi organizarea administrativă a Bisericii, ci rădăcina unei responsabilităţi morale la înălţimea căreia ar trebui să tindem a ne ridica toţi cei ce se întâmplă să perorăm despre un strălucit trecut, la meritele căruia nu am contribuit personal cu nimic”, a mai spus Vasile Bănescu.

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele