PNL și PSD se pregătesc să facă câte o numire de judecător în cadrul Curții Constituționale în contextul în care anul acesta expiră mandatul a trei membri, printre care și Valer Dorneanu, actual președinte CCR. O numire îi va aparține și președintelui Klaus Iohannis.
Trebuie subliniat că această Curte Constituțională a României este condusă de Valer Dorneanu, un politician din era Ion Iliescu care nu a fost niciodată judecător.
Vezi și Camerei Deputaţilor: Valer Dorneanu se pregătește să plece de la CCR
Luni, 11 aprilie, Biroul permanent al Camerei Deputaților a declanșat procedurile pentru numirea unui nou judecător la CCR, în locul lui Valer Dorneanu, al cărui mandat expiră pe 10 iunie. Termenul pentru depunerea candidaturii înlocuitorului lui Dorneanu este 26 aprilie. Fost membru PSD și fost președinte al Camerei Deputaților, Dorneanu a primit mandatul la CCR în urmă cu 9 ani, când a înlocuit-o pe Aspazia Cojocaru.
Odată cu finalizarea mandatului lui Dorneanu (numit de Camera Deputaților, cu sprijinul PSD), în această vară mai expiră și numirile la CCR ale Monei Pivniceru (numită de Senat, cu sprijinul PNL) și Daniel Morar (numit de președintele României). Astfel, PSD și PNL au început deja discuțiile în interiorul partidelor privind cele două numiri date de către Parlament, acestea fiind distribuite între cele două formațiuni. Unul dintre cele mai importante criterii pentru a fi numit la CCR este un minimum de 18 ani experiență în domeniul juridic.
Cine sunt politicienii care pot ajunge judecători
Cele mai mari șanse din partea PNL le are senatoarea Iulia Scântei, președintele Comisiei Juridice din Senat. Iulia Scântei are o relație strânsă și cu președintele Iohannis. De asemenea, Daniel Fenechiu și Ioan Cupșa sunt alți doi parlamentari liberali care râvnesc la sinecura de la CCR. Unul dintre ei ar putea fi numit de Klaus Iohannis.
În PSD, senatorul Robert Cazanciuc își dorește cu ardoare postul la CCR, însă nu are susținerea președintelui Marcel Ciolacu. Liderul PSD ar prefera un tehnocrat la CCR, susțin sursele citate. O variantă luată în calcul de Ciolacu este Bogdan Licu, numărul doi din Parchetului General. Licu este unul dintre magistrații apropiați de președintele Klaus Iohannis și de ministrul Justiției Cătălin Predoiu. Licu a fost membru al Lojei masonice și este acuzat de plagiat.
Președintele Klaus Iohannis are la îndemână trei variante: fie numește un membru PNL, pentru a răsplăti partidul; fie numește un magistrat; fie îl trimite la CCR chiar pe ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, susțin surse liberale.
Vezi și Elena Udrea susține că foarte bolnavă și persecutată politic în România
Cum se numește președintele CCR
După numirea celor 3 noi membri CCR va urma un vot secret în urma căruia cei 9 judecători vor alege noul președinte al instituției. Dacă nu va fi majoritate de voturi în primul tur, este organizat un al doilea tur. Cel mai probabil, principala propunere va fi unul dintre membrii care are deja cel puțin trei ani de experiență în CCR.
Actuala configurație a CCR:
Valer Dorneanu – președinte CCR din 2016, numit în funcție de Camera Deputaților în 2013 (sprijinit de PSD);
Mona Pivniceru – numită de Senat în 2013 (sprijinită de PNL);
Daniel Morar – numit în 2013 (propus de președintele Traian Băsescu);
Marian Enache – numit de Senat în 2016 (susținut de PSD);
Livia Stanciu – numit în 2016 (propusă de președintele Klaus Iohannis);
Varga Attila – numit de Camera Deputaților în 2016 (susținut de UDMR);
Simina Tănăsescu – numit de Cotroceni în 2019 (propusă de președintele Klaus Iohannis);
Cristian Deliorga – numit de Senat în 2019 (susținut de PSD);
Gheorghe Stan – numit de Camera Deputaților în 2019 (susținut de PSD).
Vezi și Dornenanu spune lucruri nereale în calitate de președinte CCR
Depolitizarea a fost uitată, Chiar Marcel Ciolacu o voia
În perioada în care se afla în Opoziție, mai mulți membri ai PSD, printre care și Marcel Ciolacu, au depus în Parlament un proiect de lege prin care urmăreau depolitizarea CCR. Concret, ar fi impus ca noii judecători să nu fi făcut parte din niciun partid politic în ultimii opt ani înainte de numire. După câteva luni, proiectul a trecut tacit de Camera Deputaților în luna decembrie a anului trecut, însă la acel moment social-democrații ajunseseră la putere și de atunci țin inițiativa la sertar. Cel mai probabil, peste aceasta se va aduna praful.
Mai mult, chiar dacă proiectul ar ajunge la vot, fostul judecător CCR Augustin Zegrean remarcă pentru Europa Liberă că inițiativa este oricum neconstituțională. Totodată, acesta explică că chiar și așa nu ar fi rezolvat problema depolitizării.
„Nu ar depolitiza instituția pentru că tot politic vor fi numiți indiferent dacă au fost sau nu membri de partid. Tot partidele îi vor numi, iar fiecare partid își va pune oamenii apropiați. Deci este o minciună. Sistemul nostru este perfect acordat la sistemul european al Curților Constituționale. Nu l-am inventat noi”, a relatat Zegrean.
