BNR se așteaptă ca media scumpirilor să se mențină la peste 3,5% în 2019. Riscuri: Politica fiscală, veniturile și piața muncii

0

„Cele mai recente evaluări relevă perspectiva menținerii ratei anuale a inflației pe orizontul scurt de timp peste limita superioară a intervalului țintei, în condițiile poziționării acesteia pe o traiectorie mai înaltă față de cea mai recentă prognoză pe termen mediu”, arată Banca Națională a României (BNR) în argumentația privind deciziile de politică monetară ale Consiliului de Administrație reunit marți.

Ținta de inflație a BNR este de 2,5%, cu un interval de variație de +/- un punct procentual, respectiv între 1,5% și 3,5%, iar prognoza de inflație este de 3% pentru sfârșitul anului 2019.
În februarie 2019, rata anuală a inflației (media scumpirilor față de februarie 2018) a fost de 3,8%.

În Raportul asupra inflației din februarie 2019, BNR a majorat la 3% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2019 şi a estimat o rată de 3,1% pentru finalul anului 2020. BNR estima, în noiembrie 2018, o inflaţie de 2,9% pentru finalul anului 2019 şi de 3,2% pentru 2020.

Conform Raportului BNR din februarie, rata anuală a inflaţiei „va continua să scadă până în trimestrul III din 2019 (2,4%), pe seama componentelor exogene şi ale coşului de consum”.

„Inflația se va repoziţiona ulterior şi se va menţine în jumătatea superioară a intervalului ţintei ca urmare a epuizării efectelor favorabile ale reducerii preţurilor la combustibili şi citrice de la finalul anului 2018, dar şi pe seama contribuţiei în creştere a inflaţiei de bază”, arată raportul BNR.

Iată că acum banca centrală sesizează „perspectiva menținerii ratei anuale a inflației pe orizontul scurt de timp peste limita superioară a intervalului țintei”, în condițiile poziționării acesteia „pe o traiectorie mai înaltă față de cea mai recentă prognoză pe termen mediu”.

Care sunt riscurile și incertitudinile

„Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației sunt legate de conduita politicii fiscale și a celei de venituri și de condițiile de pe piața muncii”, atenționează BNR.

Rămâne „o preocupare” și evoluția deficitului de cont curent, care „în 2018 a crescut la 4,5% din PIB, față de 3,2% din PIB în 2017”.

Potrivit BNR, importante sunt și incertitudinile legate de „ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale, de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale, de conduita politicilor monetare ale BCE şi ale băncilor centrale din regiune și de efectul Brexit”.

Consumul din import este din nou principalul motor al economiei

„Datele privind creșterea economică în trimestrul IV 2018 arată menținerea cvasi-constantă a  dinamicii anuale a PIB real, la 4,1 la sută, față de 4,2 la sută în trimestrul anterior”, mai arată banca centrală.

Pe partea cererii, consumul gospodăriilor populaţiei „a redevenit principalul determinant al creșterii economice”, urmat de variația stocurilor, în timp ce formarea brută de capital fix și-a redus aportul negativ.

„Exportul net și-a mărit contribuția negativă la dinamica PIB, pe fondul prelungirii tendinței de încetinire a creșterii exporturilor de bunuri și servicii, în paralel cu reaccelerarea ușoară a dinamicii importurilor”, atenționează BNR.

Împreună cu deteriorarea balanței veniturilor primare, evoluția exportului net a condus la o adâncire substanțială a deficitului de cont curent în raport cu perioada similară a anului anterior.

Semne rele și în industrie

Banca Națională a mai semnalat:
– Cele mai recente evoluţii relevă slăbirea în continuare a avansului anual al producției industriale în luna ianuarie 2019 comparativ cu media trimestrului IV 2018, concomitent cu atenuarea dinamicii comenzilor noi din industria prelucrătoare, și persistența declinului lucrărilor de construcții
– În acelaşi timp, s-a înregistrat o dinamizare a activității în comerțul cu amănuntul și servicii în luna ianuarie, pe fondul accelerării semnificative a creșterii salariului mediu net real.

BNR ține pe loc principalii indicatori de politică monetară

În ședința din 2 aprilie, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât:
– menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară;
– menţinerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard);
– păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută (ambele, la 8% pe an) ale instituțiilor de credit.

„Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile păstrării stabilităţii financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse”, a precizat banca centrală.

Sursa: Revista Patronatelor

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele