Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) susţine că este esenţial ca Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 să renunţe la legarea taxei pe activele financiare ale băncilor de ROBOR, deoarece înseamnă legarea acestei taxe de politica monetară.
„În contextul discutării implicaţiilor taxei asupra activelor financiare ale instituţiilor de credit, membrii Consiliului şi-au exprimat din nou îngrijorările legate de maniera de stabilire a acesteia, reiterând că legarea acestei taxe de cotaţii reprezentative ale pieţei monetare interbancare – precum ROBOR la 3 şi 6 luni – înseamnă, de fapt, legarea ei de conduita politicii monetare, fiind prin urmare esenţial ca OUG 114 să renunţe la această abordare. S-a subliniat că independenţa instrumentelor de politică monetară, ca parte a independenţei statutare a BNR, este crucială pentru îndeplinirea mandatului privind stabilitatea preţurilor”, scrie în minutea şedinţei de politică monetară din 7 februarie, care a fost făcută publică joi.
Totodată, s-a arătat, din nou, că efectele adverse ale taxei ar putea fi potenţate de cele ale iniţiativelor legislative vizând sectorul bancar aprobate recent, ale căror prevederi sunt de natură a afecta creditarea şi transmisia monetară, dar şi stabilitatea băncilor, precum şi costurile de finanţare externă ale economiei.
„Membrii Consiliului au conchis că efectele cumulate ale acestor măsuri sunt dificil de evaluat în stadiul actual, având în vedere o serie de neclarităţi şi multitudinea canalelor de propagare în economie, ele fiind de natură să sporească gradul de incertitudine ce caracterizează actuala prognoză. S-a arătat că incertitudini crescute sunt asociate şi conduitei viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, dată fiind nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019, observându-se totodată că actuala perspectivă a creşterii economice presupune o conduită cvasi-neutră a acestei politici în 2019, succedată însă de revenirea la o atitudine pro-ciclică în 2020, în principal ca urmare a aplicării din toamna anului curent a prevederilor legii pensiilor. Prognoza asumă şi o reducere mai lentă a gradului de acomodare a condiţiilor monetare, dar şi o încetinire mai evidentă a creşterii economice în zona euro/UE şi pe plan global”, menţionează minuta citată.
Citește și BNR: Mai puţin de 1% dintre români îşi permit să economisească
În opinia unor membri ai Consiliului, încetinirea pe plan extern ar putea fi însă chiar mai pronunţată, date fiind riscurile crescute induse de conflictul comercial şi de modul de ieşire a Marii Britanii din UE, precum şi de tensiuni geopolitice şi volatilitatea pieţei financiare internaţionale.
De asemenea, membrii CA al BNR au făcut referiri, în cea mai recentă şedinţă de politică monetară, la conduita politicii monetare a Băncii Central Europene (BCE) şi a altor bănci centrale mari, precum şi la atitudinea probabilă a băncilor centrale din regiune.
„În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, s-a reiterat importanţa unui dozaj şi a unei cadenţe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipaţiilor inflaţioniste şi a menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe traiectoria evidenţiată de prognoza pe termen mediu a BNR, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare”, mai arată minuta CA al BNR din 7 februarie.
Citește și Relatare pe larg: Isărescu a discutat cu Zamfir (ALDE) la Parlament pe tema ROBOR-ului
CA al BNR a decis, în şedinţa din 7 februarie, în unanimitate, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5%, a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3,5%, precum şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
