În ciuda blocajelor administrative majore lăsate în urmă de structurile controlate de PSD, prin gestionarea ineficientă din perioada în care Lia Olguța Vasilescu, Claudiu Manda sau Sorin Grindeanu au influențat deciziile guvernamentale, noul executiv condus de Ilie Bolojan acționează în regim de urgență pentru a proteja interesele economice ale țării.
Aflat în fruntea Guvernului României ca premier interimar, Bolojan a demarat o mobilizare națională fără precedent pentru a salva cele peste 15.000 de proiecte aflate în derulare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sume uriașe fiind în pericol de a fi pierdute din cauza întârzierilor acumulate în anii precedenți.
Pentru a realiza o radiografie clară a stadiului fizic al lucrărilor, prim-ministrul interimar a anunțat convocarea unei ședințe de urgență duminică după-amiază cu toți prefecții din țară, urmată luni dimineață de o videoconferință extinsă cu toți primarii din România. Obiectivul este stabilirea unei proceduri rapide de inventar, astfel încât echipa tehnică de la București, coordonată de ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, să poată finaliza până la data de 1 iunie negocierile decisive cu oficialii Comisiei Europene pentru închiderea capitolelor de absorbție a fondurilor.
Strategia de salvare a granturilor europene și riscul proiectelor neterminate
Situația lăsată de fostele cabinete pune România sub o presiune uriașă de timp. Regulile europene sunt stricte: dacă un proiect inclus pe componenta de finanțare nerambursabilă (granturi) nu este finalizat integral până la sfârșitul lunii august, statul român pierde întreaga sumă alocată, chiar dacă execuția fizică pe șantier a atins pragul de 90%. Din acest motiv, strategia Guvernului României vizează o separare chirurgicală a contractelor de investiții în funcție de stadiul lor real.
Proiectele care demonstrează o dinamică bună și au garantată finalizarea în termenul limită vor rămâne pe lista de granturi. În schimb, investițiile care bat pasul pe loc din cauza managementului defectuos din trecut vor fi transferate pe componenta de împrumut.
În acest al doilea caz, țara va pierde doar sumele aferente lucrărilor nerealizate la timp, urmând ca restul cheltuielilor să fie acoperite din bugetul național sau din bugetele locale pentru a nu abandona obiectivele. Pentru ca această mutare să fie acceptată la Bruxelles, în primele zile ale săptămânii, supervizorii și diriginții de șantier vor trebui să emită note de constatare oficiale, dublate de angajamente ferme și grafice de lucru asumate direct de constructori.
Jaloane nerealiste și trimiterea reformelor blocate direct în Parlament
O altă problemă majoră preluată de actualul premier interimar o reprezintă jaloanele din PNRR pe care guvernele anterioare le-au asumat în mod nerealist sau pe care le-au amânat sistematic. Printre acestea se numără angajamentele privind creșterea vitezei pe calea ferată și reducerea orelor de întârziere pentru trenuri, ținte imposibil de atins în prezent deoarece șantierele pe tronsoanele principale nu s-au finalizat, iar parcul de locomotive nu a fost înlocuit la timp. Miza negocierilor actuale de la Bruxelles este de a convinge Comisia Europeană, prin argumente tehnice și obiective, să accepte o flexibilizare a acestor standarde pentru a nu bloca plățile către România.
Pe componenta reformelor structurale de care depinde atragerea a peste 7,5 miliarde de euro, executivul condus de Ilie Bolojan adoptă o soluție directă pentru a depăși limitările legale ale unui guvern interimar, care nu mai poate emite ordonanțe de urgență. Astfel, în cursul săptămânii viitoare, ministerele de resort vor depune direct în Parlament nouă proiecte de legi esențiale, blocate luni de zile de vechile majorități politice.
Vezi și Claudiu Manda: Moţiunea trece cu mai multe voturi decât numărul de semnături
Adoptarea acestor acte normative până la sfârșitul lunii iunie este vitală pentru ca România să poată efectua tragerile de fonduri în perioada iulie-august. Toate aceste eforturi administrative sunt cruciale, având în vedere că țara dispune în acest an de cel mai mare buget de investiții din istoria recentă, echivalentul a 8% din PIB, fonduri destinate modernizării spitalelor, școlilor și infrastructurii locale de transport.
